Politica bugetar-fiscală și vamală reprezintă un proces complex și de importanță majoră pentru comunitatea Asociației Businessului European. În cadrul întregului proces de consultare a politicii, EBA este una dintre cele mai puternice porta voce a mediului de afaceri. În anul 2023 și 2024, EBA a fost implicată în procesul de comunicare cu instituțiile statului privind Prețurile de transfer și Regula generală antiabuz - două concepte la moment foarte problematice pentru mediul de afaceri, exprimând constant care sunt îngrijorările businessului la subiectele menționate.

EBA fiind constituită cu 13 ani în urmă, sub egida Delegației UE la Chișinău și reprezentând peste 100 de companii internaționale și locale, este cea mai implicată asociație de business în procesul de transpunere legislativă pe parcursul integrării RM în UE, iar anual comunitatea și experții EBA sunt implicați în procesul de elaborare a priorităților comunității în domeniul fiscal și consultare a proiectului politicii bugetar-fiscale și vamale.

Anul 2023 a fost finisat cu o serie de seminare și workshop-uri aferente subiectului Prețurilor de transfer. În același timp, anul 2024 la fel a continuat cu serii de seminare la subiectul respectiv, organizate de EBA în parteneriate cu experții EBA și în cadrul cărora participanți-membrii EBA au menționat îngrijorările ce vizează implementarea principiului . Mai jos, colegul Pavel Sârghi, va analiza în detaliu problemele vizate, soluția cărora sperăm că se va regăsi în politica bugetar-fiscală și vamală 2025.

Prioritatea EBA Moldova rămâne în continuare susținerea business-ului și autorităților în parcursul de integrare europeană, prin participarea și implicarea în procesul de transpunere legislativă, dar și în asigurarea unui suport concret de consolidare a competențelor și expertizei pentru a asista o implementare de calitate a cadrului legal armonizat.

Sandra Dolghii, Tax Policy Manager EBA Moldova

La data de 06.06.2024, Ministerul Finanțelor, a remis spre consultare publică proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025. Dacă în trecut, comentariile mai des vizau prevederile incluse în textul documentului, de această dată însă, ne aflăm în situația de a analiza aspectele care nu sunt incluse în proiectul legii și anume -  cele legate de conformarea cu legislația privind prețurile de transfer.  

Excluderea tranzacțiilor derulate între companii rezidente din Republica Moldova

Să începem cu un adevăr care nu este disputabil – legislația privind prețurile de transfer urmărește să combată erodarea bazei impozabile și transferul artificial de profituri din Republica Moldova. Un alt adevăr, costurile de conformare sunt semnificative, motiv pentru care organizații precum FMI, OCDE, Banca Mondială recomandă ca legislația în domeniu să evite o povară administrativă asupra contribuabililor.

În pofida discuțiilor și a pozițiilor expuse atât de EBA, cât și de alte organizații, constatăm, cu regret, faptul că tranzacțiile între persoane afiliate rezidente, inclusiv cele care aplică același regim fiscal, continuă să fie incluse în sfera de aplicare a regulilor de prețuri de transfer. În opinia noastră, includerea acestor tipuri de tranzacții nu este una justificată din punct de vedere economic, considerentele relevante fiind prezentate mai jos.

În primul rând, controlul fiscal asupra tranzacțiilor locale nu va rezulta în colectări suplimentare ale impozitului pe profit la bugetul de stat. Or, conform art. 226²¹, ajustarea primară la nivelul unui contribuabil rezident este opozabilă celeilalte părți rezidente care este în drept să efectueze o ajustare corespondentă. Astfel, ne întrebăm care este raționamentul pentru includerea tranzacțiilor locale, în condițiile în care  colectări suplimentare de impozit nu vor fi generate, iar costurile și efortul care urmează a fi depuse de către autoritățile fiscale în vederea verificării conformării vor fi semnificative? Mai mult, pentru a combate potențiale situații de abuz, legislația poate condiționa acordarea excepției de la documentare în cazul în care părțile afiliate aplică același regim fiscal din perspectiva impozitului pe profit și înregistrează la sfârșitul perioadei de gestiune venit impozabil.

În al doilea rând, actualmente în Republica Moldova, există un număr limitat de specialiști capabili de a asista în pregătirea documentației de prețuri de transfer. În consecință, până la sporirea capacităților locale, un număr de agenți economici vor subcontracta servicii de consultanță în afara țării. În aceste cazuri, costurile cu consultanța acordată vor fi deductibile în Republica Moldova, pe când veniturile vor fi impozitate în afara țării, ceea ce va diminua baza impozabilă locală. Considerăm mai eficient ca companiile menționate mai sus care derulează tranzacții locale să își concentreze eforturile administrative și resursele financiare în direcții care sporesc creșterea economică și, implicit, contribuie cu impozite și taxe la bugetul public național.

În al treilea rând, trebuie să recunoaștem că autoritatea fiscală este la început de drum în implementarea cerințelor de prețuri de transfer, existând și un număr limitat de inspectori fiscali calificați să întreprindă verificări pe acest subiect. Respectiv, așteptarea legitimă este ca  statul să utilizeze mult mai eficient resursele administrative disponibile, concentrându-se  pe potențiale arii de risc de erodare a bazei impozabile și transferul profiturilor prin analiza tranzacțiilor transfrontaliere.

Suplimentar la cele de mai sus, Republica Moldova nu ar fi unica țară care ar adopta o asemenea abordare. De notat că țări precum Bulgaria, Letonia, Ucraina, Lituania, Croația sau Danemarca exclud din sfera de aplicare a legislației prețurilor de transfer tranzacțiile între rezidenți, în măsura în care anumite condiții sunt îndeplinite – de exemplu, ambele companii au același regim fiscal, nu beneficiază de rate de impozitare reduse, etc.

Regândirea noțiunii de ”tranzacție”

Pornind de la obiectivul legislației de prețuri de transfer de a combate erodarea bazei impozabile, este clar că atenția autorităților fiscale trebuie să fie axată pe acele tranzacții care au un impact direct asupra calculului impozitului pe profit și anume, elementele de venituri și cheltuieli care se regăsesc în contul de profit și pierderi. Astfel, nu este clar raționamentul de a include în definiția de tranzacție elemente bilanțiere cum ar fi avansul sau contribuția care nu afectează impozitul pe profit, dar cresc artificial valoarea tranzacțiilor și drept rezultat obligă contribuabilii să pregătească informația și dosarul prețurilor de transfer.

Un alt exemplu constituie modul în care interpretăm noțiunea de achiziție. Să presupunem că în decembrie 2024, Compania A achiziționează mărfuri în valoare de 30 milioane lei, dar comercializarea acestora are loc în ianuarie 2025. Apare întrebarea: pentru ce perioadă este necesar să pregătim documentația: anul 2024, când a avut loc achiziția, dar costurile nu au fost suportate sau în anul 2025, când costurile au fost reflectate în contul de profit și pierderi? Sau - și mai paradoxal, atât în 2024 cât și în 2025?

Dispozițiile Codului fiscal trebuie clarificate și armonizate pentru a asigura o aplicare consecventă și corectă a noilor reglementări

La moment nu este clară necesitatea definirii persoanelor interdependente / afiliate în două titluri diferite ale Codului fiscal (Titlul I si V) și includerea regulilor diferite de documentare/impozitare în funcție de definițiile date (Titlul II și Titlul V). Totodată, analiza prevederilor privind prețurile de transfer incluse în Titlul V, Capitolul 11² al Codului fiscal relevă anumite conflicte de norme cu alte articole din același Cod. Este relevantă analiza art. 226¹⁸ alin. (5) din Codul fiscal, care stipulează că ajustarea veniturilor și/sau cheltuielilor aferente tranzacțiilor ce nu respectă principiul lungimii brațului trebuie efectuată ținând cont de ajustările conform art. 21 alin. (6) și art. 24 alin. (7) și (8).

În acest context, menționăm că, potrivit principiilor internaționale acceptate, tranzacțiile între neafiliați pot duce, în anumite situații, la pierderi fiscale (de exemplu, în primii ani de activitate, la introducerea de noi produse, penetrarea de noi piețe etc.). Totuși, art. 24 alin. (8) din Codul fiscal prevede că pierderile rezultate din tranzacțiile cu interdependenți trebuie tratate ca nedeductibile fiscal. Astfel, chiar dacă există justificări pentru pierderile înregistrate cu afiliați, acestea nu vor putea fi considerate deductibile fiscal de către contribuabil.

Adițional, prevederile art. 226¹⁸ alin. (4) din Codul fiscal prevăd ca veniturile și/sau cheltuielile să fie atribuite în scopuri fiscale conform titlurilor II și X. Observăm că, în anumite cazuri, cerințele privind prețul de piață determinat conform regulilor de prețuri de transfer pot fi incompatibile cu cerințele stabilite de titlul II al Codului fiscal. De exemplu, un contribuabil care poate justifica prețul de piață al dobânzii plătite unui afiliat prin prisma prevederilor Capitolului 11² riscă ca o parte a dobânzii să nu fie deductibilă fiscal conform art. 25 din Cod. În plus, apare întrebarea dacă un contribuabil care contractează un împrumut de la un afiliat din sectorul financiar cu o dobândă peste prețul de piață poate invoca prevederile art. 25 din Codul fiscal pentru a argumenta că nu sunt necesare ajustări fiscale în acest caz.

În concluzie, propunem ca politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025 să fie suplinită cu  modificări la cadrul normativ și anume:

1. Tranzacțiile derulate între companii rezidente din Republica Moldova să fie excluse din sfera de aplicare a legislației prețurilor de transfer în măsura în care ambele companii au același regim fiscal și înregistrează  la sfârșitul perioadei de gestiune venit impozabil.
2. Modificarea noțiunii de tranzacție care să includă doar acele aranjamente între afiliați care sunt reflectate în contul de profit și pierderi.
3. Prevederile Codului fiscal trebuie clarificate și armonizate pentru a asigura o aplicare uniformă și echitabilă a noilor prevederi în scopul evitării conflictului de norme.

Pavel Sarghi, Advisory Partner at SAIPH Consulting House, expert EBA Moldova

   * Articolul dat nu reflectă poziția PUBLICAȚIEI, opiniile aparținând exclusiv autorilor.