Entitatea „G” SRL a prezentat declaraţia privind TVA pentru luna septembrie 2018 în termen, însă nu a achitat suma TVA aferentă bugetului în mărime de 14 mii lei din lipsa lichidităţilor. Acum entitatea „G” SRL intenţionează să achite restanţa la data de 30.11.2018,odată cu penalitatea aferentă. Cum urmează a fi calculată această penalitate şi cum se achită ea la buget?

O entitate a luat în locațiune de la persoane fizice cetăţeni două imobile în mun. Chișinău la adresa cărora îşi desfășoară activitatea, iar sediul întreprinderii este în or. Ialoveni. Urmează a se stabili: entitatea trebuie să distribuie pe subdiviziuni impozitul pe venit reținut la sursă conform art.901 din Codul fiscal (CF)?

În activitatea agenților economici rezidenți ai Republicii Moldova înstrăinarea imobilelor reprezintă o parte importantă, astfel obținându-se venit impozabil sau pierderi fiscale. În cele ce urmează vom examina aspecte fiscale specifice mijloacelor fixe și impozitării în cazurile înstrăinării imobilului de către entitate, şi anume, prin căile principale:

Potrivit prevederilor art. 5 pct. 362) din Codul fiscal (CF), activitate profesională în sectorul justiţiei este activitatea permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către: avocat, avocat-sta¬giar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară, traducător/interpret autorizat. Persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei au stabilit un regim fiscal unic de impozitare cu impozitul pe venit a veniturilor obţinute din activităţile desfăşurate şi sunt scutite de TVA.

În contextul prevederilor Codului fiscal (СF), pentru persoana fizică cetăţean imobilul poate fi sau nu locuinţă de bază. Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din CF, locuinţă de bază reprezintă locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

O persoană fizică cetăţean a luat un împrumut de la o casă de amanet SRL „G”, căreia i-a lăsat amanet un set de bijuterii. Deoarece persoana fizică nu şi-a onorat obligaţiunile faţă de entitatea „G” SRL privind restituirea împrumutului, aceasta din urmă va comercializa bijuteriile pentru a-şi compensa cheltuielile suportate pentru păstrarea bijuteriilor, acordarea împrumutului, dobânda pentru împrumut şi pentru vânzarea bijuteriilor. Urmează de stabilit dacă în situaţia dată entitatea „G” SRL trebuie să reţină impozit pe venit la sursa de plată din împrumutul acordat şi nerestituit de persoana fizică?