Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Conform art. 234 alin. (2) Cod fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în cazul în care respectă anumite condiții1. Totodată, dreptul de beneficiere de reducere cu 50 % la amenda pentru nerespectarea termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti, mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – repatriere) sunt mai blânde, deoarece, conform art. 5 alin. (8) din Legea nr. 1466/1998, condițiile stabilite pentru ca persoana trasă la răspundere pentru nerespectarea termenelor de repatriere să beneficieze de o reducere cu 50% a sancţiunilor pecuniare aplicate pentru această încălcare diferă de cele stabilite în art.234 alin.2 din CF.

Conform prevederilor art. 117 alin. (4) din Codul muncii (CM), în caz de deces al salariatului, remunerarea ce i se cuvine, inclusiv pentru concediile nefolosite, se plăteşte integral soţului (soţiei), copiilor majori sau părinţilor defunctului, iar în lipsa acestora – altor moştenitori, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Din conţinutul prevederilor citate supra conchidem că, primele persoane care au prioritate la primirea plăţilor salariale pentru salariatul care a decedat, chiar dacă nu au intrat încă în moştenire şi nu au un certificate de moştenitor sunt: – soţul (soţia) – copii majori – părinţii defunctului.

Conform art. 34 alin.(4) din Codul contravenţional (CC), dacă persoana fizică nu a achitat amenda în decursul a 30 de zile de la data stabilirii acesteia, se va proceda conform reglementărilor Codului de executare (CE). În cazul în care achitarea amenzii nu este posibilă din cauza lipsei ori a insuficienței bunurilor, sau din cauza eschivării cu rea-voință a contravenientului persoană fizică de la achitarea acesteia, instanța de judecată poate înlocui suma neachitată a amenzii, după caz, cu:

Persoana fizică X a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale cererea cu privire la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, anexând documentele necesare (confirmarea stagiului, venitului asigurat din care s-au plătit contribuții de asigurări sociale și care constituiau baza de calcul a pensiei). La momentul depunerii cererii, nu au fost anexate certificatele de salariu de la SA „F”, pe motiv că nu le putea găsi. Ulterior (după patru ani), X a adresat către CTAS cerere pentru a-i fi recalculat cuantumul pensiei, cu includerea în stagiul de cotizare și recalculare a coeficientului individual a salariului de la SA „F”, certificatele necesare fiind anexate.

Conform prevederilor introduse în Codului fiscal în anul 2012, persoanele care deţineau mai mult de 500 mii lei au fost obligate să depună la organul fiscal Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti (în continuare – Declarația). Totodată, se prezuma că persoanele care, la data de 1 ianuarie 2012, au atins vârsta de 18 ani, aveau mijloace bănești disponibile în sumă de până la 500 mii lei, pentru care obligația de declarare nu apărea, chiar și în cazul în care nu au depus Declaraţia. Astfel, în cadrul controalelor fiscale efectuate până la 1 ianuarie 2020, venitul

Conform prevederilor art. 1181 din Codul fiscal, contribuabili care eliberau facturi fiscale a căror valoare impozabilă a livrării impozabile cu TVA depăşea suma de 100000 lei erau obligaţi, în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării, să înregistreze aceste facturi în Registrul general electronic al facturilor fiscale (Registru). Neînregistrarea facturii fiscale în Registrul se sancţiona cu o amendă de la 3000 la 3600 de lei pentru fiecare caz, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.