Pe parcursul lunilor martie-aprilie ale fiecărui an este în plină desfășurare procesul de recepționare a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit (în continuare – CET18). Ținând cont de faptul că, în anul 2020, până la data limită de prezentare benevolă a CET18, de către Serviciul fiscal de Stat au fost recepționate 101587 declarații, se anticipează că și în anul curent numărul de servicii prestate contribuabililor persoane fizice va fi unul semnificativ.

În acest context, reiterăm că una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat este cea de acordare a serviciilor pentru contribuabili (prevăzute la art. 132⁴ pct. 3) din Codul fiscal), urmând în același timp și moto-ul autorității fiscale: „În serviciul contribuabilului”.

 Pentru prezentul articol a fost selectat un segment îngust al componentei de venituri impozabile ce sunt obligatorii declarării conform art. 18 din CF, și anume consecințele fiscale urmare a obținerii/înstrăinării activelor de capital. La fel de important în cadrul unei tranzacții de înstrăinare a unui activ de capital este aspectul ce ține de capacitatea financiară/fiscală de a obține în proprietate un activ de capital urmare a unei tranzacții ce prevede achitarea de mijloace bănești de către o persoană fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova.

Tot aici, pentru a asigura cititorului o percepție cât mai simplă a celor ce se propune a fi descrise, au fost luate în considerare cazuri de obținere în proprietate a activelor de capital doar în baza contractelor de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile și a mijloacelor de transport. 

Așadar, conform datelor disponibile prezentate în adresa SFS de raportorii de informații în conformitate cu prevederile art. 226¹¹ alin. (2), pct. 8), pct. 11) și alin. 5) lit. e), lit. h)  în anii 2019 și 2020, au fost înregistrate următoarele totaluri:

Valorile respective sunt reprezentative, iar SFS le utilizează activ la stabilirea potențialelor riscuri de neconformare fiscală a persoanelor fizice (nedeclarare a veniturilor). În special, aceste date reprezintă piloni de bază pentru analiza de risc ce se efectuează în procesul de selectare a persoanelor fizice pentru efectuarea acțiunilor de estimare a venitului impozabil prin utilizarea metodelor indirecte de estimare.

Astfel, în contextul derulării acțiunilor procedurale de acest tip, informația despre obținerea proprietății este una critică, or, permite identificarea/stabilirea valorii activelor de acest tip, dar, în același timp, permite constatarea și verificarea sursei de proveniență a mijloacelor bănești utilizate în scopul obținerii dreptului de proprietate asupra acestor active.

 În contextul deținerii informației veridice, stabilirea situației fiscale (noțiune prevăzută la art. 226¹ pct. 3 din CF) a unui contribuabil persoană fizică devine mult mai facil de realizat. 

Conceptual, sumele cheltuite pentru obținerea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile sunt catalogate ca ieșiri de fonduri și sunt apreciate prin prisma metodei fluxului de mijloace bănești, care este reglementată de art. 226⁹ alin. 1) din CF:„Metoda fluxului mijloacelor băneşti constă în compararea intrărilor/ ieşirilor de sume în/din conturile bancare şi/sau conturile de plăţi, precum şi a intrărilor/ieşirilor de sume în numerar, cu sursele de venit şi utilizarea acestora.” 

După cum rezultă din norma legală citată supra, la aprecierea venitului impozabil prin metoda fluxului de mijloace bănești sunt luate în considerare ieșirile de fonduri atât din conturile bancare, conturile de plăți, cât și cele de numerar.

Exemplu. SFS, din sursele indirecte de informație stipulate în art.226¹¹ alin.(2) din CF, a constatat că în anul 2020 persoana fizică X (subiect al estimării) a efectuat următoarele operațiuni economice/financiare:

1. La data de 01.04.2020 pe contul bancar deschis la instituția financiară licențiată în Republica Moldova BC SA 1, a fost transferată suma de 3 mil. MDL cu destinația plății dividende nete de la SRL ABC, la care X este unic fondator

2. La data de 05.04.2020 persoana fizică X a deschis un depozit pe termen de un an în sumă de 2,5 mil. MDL în aceeași instituție financiară din mijloacele bănești transferate de la SRL ABC

3. La data de 06.04.2020 persoana fizică X a retras în numerar suma de 500 mii MDL proveniți din mijloacele bănești transferate de la SRL ABC

4. La data de 15.04.2020 persoana fizică X a procurat un mijloc de transport de la SRL 1 în valoare de 400 mii MDL

5. La data de 30.04.2020 persoana fizică X a procurat un bun imobil de la persoana fizică Y în valoare de 1 mil. MDL și a suportat cheltuieli aferente tranzacției de cumpărare în valoare de 10 mii MDL (onorariu notar, taxa de stat, taxele aferente înregistrării la ASP)

6. La data de 10.05.2020 de către persoana fizică X a fost vândută locuința de bază a acestuia la prețul de 2 mil. MDL.

Care va fi situația fiscală constatată de către SFS,  ținând cont de informațiile deținute și faptul că persoana fizică X nu a prezentat declarația CET 18 pentru perioada fiscală 2020?

Astfel, în scopul executării prevederilor art. 226⁹ alin. (2) din CF, care prevede că diferenţa pozitivă dintre, pe de o parte, intrările/ieşirile de mijloace băneşti în/din conturile bancare şi/sau conturile de plăţi şi/sau intrările/ieşirile de sume în numerar şi, pe de altă parte, valorile elementelor expuse la art.226⁶ alin.(4)–(6) constituie venit impozabil estimat, se vor plasa informațiile deținute într-un tabel generalizator pentru a evidenția și lista toate categoriile de intrări și ieșiri de fonduri/mijloace bănești cunoscute de SFS în cazul persoanei fizice X.

Tabelul 1

Reieșind din constatările din tabelul 1, aparent, la persoana fizică X nu este constatat venit impozabil estimat, or, nu a fost constatată diferența negativă dintre elementele prevăzute de art.226⁶ alin.(4)–(6) din CF, în care se încadrează atât veniturile sub formă de dividend, cât și venitul de la vânzarea locuinței de bază și ieșirile de mijloace bănești sub diferite forme. Altfel spus, persoana fizică X a dispus de mijloace bănești suficiente, sursa cărora este una certă din punct de vedere fiscal, din care acesta ar fi putut efectua intrări/ieșiri de fonduri în diferite forme.

Totuși, dacă să privim toate aceste operațiuni exclusiv prin prisma cronologiei operațiunilor în numerar, vom constata o altă situație fiscală:

                                                                                                            Tabelul 2

Așadar, datele din  tabelul 2 denotă că persoana fizică X la data de 30.04.2020 a suportat ieșiri de fonduri în numerar în cuantum mai mare decât cele pasibile utilizării, cunoscute SFS.

În concluzie, suma de 910000 MDL va fi catalogată drept venit impozabil estimat, iar, în conformitate cu art. 226⁹ alin. (3) din CF și, ținând cont de faptul că persoana fizică nu a prezentat declarația CET18 pentru anul 2020, aceeași sumă va constitui venit impozabil nedeclarat, care va fi supus impozitării.

Din experiența acumulată, dar și ținând cont de specificul și nivelul de „educație financiară” a populației RM, marea majoritate a tranzacțiilor cu bunuri imobile sunt realizate în numerar. Aceasta se datorează și faptului că deseori valorile reale a tranzacțiilor cu bunuri imobile sunt diminuate, fiind indicate ca preț valorile estimate în scopul impozitării de către Departamentul Cadastru al Agenției Servicii Publice.   

Oricum, în ultimii ani constatatăm o dinamică inversă  în sensul declarării valorii reale de tranzacționare, inclusiv prin utilizarea drept modalitate de achitare a prețului tranzacției prin intermediul instituțiilor financiare. La baza schimbării comportamentului contribuabililor au stat mai mulți factori, care, priviți per ansamblu, au avut ca impact sporirea nivelului de conformare voluntară la declararea și achitarea impozitului pe venit.

Printre factorii importanți ai succesului am putea menționa:

1. aprobarea/modificarea legislației naționale, în special:

2. diligența și responsabilitatea sporită a raportorilor de informație către SFS sau alte organe competente în raport cu persoanele fizice la momentul încheierii/realizării tranzacțiilor de vânzare-cumpărare; 

3. sporirea gradului educației fiscale a contribuabililor, fapt sesizat ulterior realizării, în anul 2017, a reformei a autorității fiscale din Republica Moldova.

Astfel, conceptul de conformare fiscală voluntară (statuat la art. 129 pct. 6¹) din CF) reprezintă „calculare corectă, raportare şi achitare deplină şi la timp la buget a obligaţiei fiscale de către contribuabil în mod benevol”.  În cazul în care persoana fizică a obținut venituri care nu sunt neimpozabile conform legislației fiscale și nu pot fi încadrate în categoriile de venituri impozabile prevăzute la art. 18 lit. a)-n) din CF, contribuabilul, în temeiul art. 18 lit. o) din CF, urmează să le declare la poziția C4 din Declarația CET18 și să achite impozitul pe venit rezultat din venitul impozabil nu mai târziu de 30 aprilie 2021.

Declararea și achitarea voluntară a impozitului pe venit, nu va facilita apariția întrebărilor incomode despre proveniența mijloacelor bănești (sau chiar va excepta apariția acestora) atât la procurarea bunurilor imobile/mobile, cât și pentru alte activități de ordin financiar/economic ale contribuabilului persoană fizică. 

Recomandăm să citiți și:

Creșterea de capital: vânzarea automobilului importat și reparat pe teritoriul RM

Creşterea şi pierderea de capital începând cu 1 ianuarie 2020

Creșterea de capital: reţinerea prealabilă și raportarea impozitului pe venit

Determinarea bazei valorice la înstrăinarea unui activ de capital obținut prin ½ contract de întreținere pe viață și ½ prin titlu de donație.