Astăzi, 14 februarie 2020, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a publicat în MO al RM Ordinul nr.14 din 24 ianuarie 2020 cu privire la aprobarea Nomenclatorului de produse în fitotehnie, horticultură și de obiecte ale regnului vegetal achiziționate de la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. Amintim că, prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019, în Codul fiscal a fost inclus Capitolul 103 ce reglementează acest gen de activitate, fiind pus în aplicare din 1 ianuarie curent. Detalii aici. Ministerul de resort vine cu precizarea pozițiilor tarifare ce cad sub incidența noului capitol din CF.

Sindicatele „Instituției X” au fost constituite în scopul apărării drepturilor și promovarea intereselor membrilor acesteia. Beneficiază oare asociația de scutirea privind impozitul pe venit? Care Dare de seamă urmează a fi prezentată — ONG17 sau VEN12? În sensul aplicării impozitului pe venit, organizație necomercială este organizația care întrunește condițiile stabilite la art. 52 alin.(1) și (2) din CF.

Vicepremierul Serghei Pușcuța a avut o întrevedere cu reprezentanții băncilor comerciale din Republica Moldova. În cadrul ședinței a fost discutată situația pe piața valorilor mobiliare de stat în anul 2019 și prognozele pentru anul curent. În debutul ședinței, Serghei Pușcuța a mulțumit reprezentanților instituțiilor bancare pentru participare activă pe piața valorilor mobiliare de stat, menționând că Ministerul Finanțelor va rămâne în continuare un jucător important pe această piață: „Ministerul Finanțelor va veni cu un produs nou, și anume extinderea termenului pentru valorile mobiliare de stat de la 5 la 7 ani. De asemenea, reieșind din Programul de activitate al Guvernului, vom diversifica mijloacele de comercializare a valorilor mobiliare de stat direct către persoanele fizice”.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Американский Совет по стандартам финансовой отчетности (FASB) представил обновление к стандартам по учету и раскрытию информации о поступлениях в форме нефинансовых активов в некоммерческих организациях. Иначе говоря, речь идет о пожертвованиях в натуральной форме, часто встречающихся в благотворительных организациях (которые получают еду, медикаменты, помещения и так далее), но это также может быть случай, например, музея и галереи искусства, получающих экспонаты из частных коллекций.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.