Persoana fizică în anul 2020 a obținut venit din salariu din care a fost reținut la sursa de plată impozit pe venit în mărime de 35 720 lei și venit din darea în chirie a unui imobil altei persoane fizice din care a achitat impozit pe venit pe parcursul anului în sumă de 2700 lei conform art. 901 alin. (31) din CF. Această persoană, deși nu are obligațiunea de prezentare a Declarației privind impozitul pe venit pentru anul 2020, dorește să se folosească de dreptul stabilit la art. 152 din CF să desemneze 2% din impozitul pe venit unei asociații de veterani, stabilită la art. 52 din CF. În asemenea caz, la determinarea sumei de la care pot fi desemnate 2% din impozit se utilizează întreaga sumă achitată de persoana fizică pe parcursul anului 2020 sau doar impozitul reținut din salariu?

 În anul 2020 persoana fizică X (bunica) a donat un apartament unui nepot al său, iar valoarea indicată în contractul de donație constituie 450 000 lei. Imobilul respectiv a fost privatizat în anul 1995 cu suma de 5000 lei conform documentului ce atestă privatizarea. Apar în cazul dat anumite obligații fiscale privind impozitul pe venit la persoana X? Potrivit lit. b) alin. (1) art. 39 din CF, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător (în cazul dat, apartamentul) reprezintă activ de capital. Astfel, pentru a determina ce regim fiscal privind impozitul pe venit în cazul dat este corect de aplicat, urmează, din start, de stabilit dacă apartamentul dat, pentru persoana care a efectuat donația, reprezintă locuință de bază sau nu.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

В Молдове введены налоговые и таможенные льготы для импорта и поставок на ее территории вакцин против COVID-19. Соответствующие поправки в Закон о введении в действие раздела III Налогового кодекса и в Закон о таможенном тарифе опубликованы в Monitorul Oficial 9 апреля и вступили в силу.   Согласно документу, в период чрезвычайного положения и/или чрезвычайного положения в области общественного здоровья освобождается от НДС без права вычета импорт и/или поставка на территорию страны вакцины против COVID-19, закупленной из государственных финансовых источников.

Oportunitățile de susținere a mediului de afaceri în contextul crizei pandemice, întreprinderile de stat și politica de concurență, integrarea și facilitarea comerțului cu UE, dezvoltarea sectorului financiar, transport și logistică, facilitarea accesului la finanțare, energie regenerabilă, TIC și externalizarea proceselor de afaceri (BPO) sunt unele din prioritățile pe care se va axa diagnosticul sectorului privat al Republicii Moldova, ce va fi elaborat de grupul Băncii Mondiale.   Conceptul studiului a fost prezentat de către echipa Băncii Mondiale în cadrul unei ședințe cu reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii. Analiza se va axa pe identificarea principalelor oportunități și constrângeri în ceea ce privește creșterea sectorului privat în Republica Moldova.

Este în drept entitatea să întocmească factura fiscală cu mențiunea „non livrare” pentru transportarea internă a mărfurilor scoase din regimul de antrepozit vamal până la locul de destinație pe teritoriul RM?   Exista riscul denaturării costului de achiziție a mărfii în cazul în care entitatea stabilește costul mărfii în evidența contabilă conform legislației vamale și, respectiv, a denaturării rezultatului fiscal la determinarea impozitului pe venit?   Răspunsurile la aceste și alte întrebări ce țin de modul de documentare şi de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri,

Preţurile medii de consum în luna martie curent faţă de luna precedentă au crescut cu 0,96%, creșterea fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,56%, la mărfurile nealimentare cu 0,98% și la serviciile prestate populației cu 0,09%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în luna martie faţă de luna februarie au crescut preţurile la ulei de floarea soarelui – cu 7,2%, legume proaspete – cu 6,4%, cartofi – cu 5,4%, fructe proaspete – cu 3,2%, făină de grâu – cu 1,9%, crupe – cu 1,8%, pește proaspăt sau refrigerat – cu 1,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 1,2%. Totodată, cu 5,7% au scăzut prețurile la ouăle de găină, iar la brânza de vaci, legume congelate, cacao și praf de ciocolată – cu până la 0,1%.