Context Cu mai mult timp în urmă am participat la o masă rotundă, organizată de redacția revistei Monitorul Fiscal FISC.md, la care au fost puse în discuție problemele de ordin contabil şi fiscal cu care se confruntă întreprinderile din domeniul turismului. La acest eveniment contabilii practicieni, participanți la discuții, au vorbit de multiple probleme contabile (de metodologie) şi fiscale (incertitudini în aplicarea legislației fiscale) cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. De atunci am urmărit cu atenție evoluarea lucrurilor, menite să schimbe situația în domeniul turistic, în partea ce ține de publicațiile pe paginile edițiilor periodice de specialitate, actele normative, scrisorile explicative emise de organele de reglementare şi supraveghere.

Formarea şi comercializarea pachetelor de servicii de călătorie presupune stabilirea prețului de vânzare, care are ca rezultat final furnizarea şi prestarea tuturor serviciilor incluse în voucherul turistic. Voucher turistic este documentul de însoţire a turistului, excursionistului (grupului de turişti, de excursionişti), care confirmă programul de şedere sau asistenţa ce ţine de excursii şi efectuarea plăţii pentru serviciile notificate în el, fiind eliberat numai în cazul în care sunt prezente cel puţin două servicii turistice, adică când are loc formarea pachetului de servicii de călătorie, afirmă Nicolae Platon în articolul Formarea și comercializarea pachetelor de servicii de călătorie: unele aspecte fiscale, publicat în nr.4(52) al revistei „monitorul fiscal FISC.md” ieșit de sub tipar zilele trecute.

При заключении сделки кредитор хочет быть уверен, что должник исполнит взятые на себя обязательства. С этой целью кредитор вправе требовать предоставления определенного обеспечения, которое гарантирует защиту его интересов в случае неисполнения должником своих обязательств. Очень часто таким обеспечением служит поручительство третьей стороны. Согласно ст. 1628 ч. (2) модернизированного1 Гражданского кодекса (далее – ГК), поручительство представляет собой обязательство, которое принято поручителем в пользу кредитора с целью обеспечить обязательство должника перед кредитором. Иными словами, поручитель должен исполнить обязательства перед кредитором, если этого не сделает должник.

Предприятие, являющееся плательщиком НДС, заключило контракт на поставку услуг с компанией Х, которая является подрядчиком реконструкции недвижимости в рамках проекта технической помощи. Вправе ли предприятие, поставляющее услуги, претендовать на освобождение от НДС с правом вычета?

Так случилось, что с начала 2019 г. я не работаю. Соответственно, должен приобрести полис обязательного медицинского страхования (ОМС). Установлена ли льгота при приобретении полиса для неработающих лиц в 2019 г. и если да, то до какой даты действует данная льгота действует? Следует отметить, что неработающее лицо, указанное в вопросе, в качестве плательщика фиксированной суммы взносов ОМС, обязанного застраховаться в индивидуальном порядке, установлено в п. 3 приложения 2 к Закону о размере, порядке и сроках уплаты взносов обязательного медицинского страхования, которым установлено, что к указанным плательщикам относятся другие неработающие граждане РМ, которые не относятся ни к одной из категорий застрахованных работодателями или Правительством лиц согласно ч. (4) ст. 4 Закона об обязательном медицинском страховании, при условии представления доказательств своего пребывания в РМ в течение не менее 183 дней (в течение бюджетного года).

Începând cu 1 iulie curent, la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiecții impozabili sunt obligați să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-Factura). În acest context, Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de ordin prin care se introduc modificări în șase ordine, cu scopul de a le aduce în concordanță cu art. 117 din Codul fiscal, care reglementează prevederea indicată supra. Totodată, potrivit proiectului, aceste modificări au ca scop și optimizarea proceselor în domeniul achizițiilor publice.

Amendamente la Codul civil, aprobate prin Legea nr.133, care a intrat în vigoare la 14 ianuarie 2019, au provocat și necesitatea modificărilor și completărilor ce țin de particularitățile insolvabilității masei succesorale în Legea insolvabilității nr. 149 (art. XVI din Legea nr. 133). Astfel, în Legea nr.149 a fost introdus Capitolul IX1 (art.2351 – 23516). Astăzi vom examina noile prevederi ale legii insolvabilității. Conform prevederilor art. 2351, dispoziţiile Legii se aplică în mod corespunzător insolvabilităţii masei succesorale, cu derogările prevăzute de Capitolul IX1 din Legea insolvabilității (în continuare – Lege) şi dispoziţiile Codului civil (CC) în materie de insolvabilitate a masei succesorale.