Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.

- Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?

- În primul rând, în opinia mea, proiectul de cooperare dintre Serviciul Fiscal de Stat și Agenția Fiscală Suedeză a avut succes și a oferit o serie de rezultate tangibile. În ceea ce privește obiectivele pe termen lung ale proiectului (nivelul de impact), cum ar fi creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului de lucru și a condițiilor etc., sunt dificil de măsurat astăzi, deoarece proiectul a fost recent încheiat. În plus, dacă veniturile fiscale cresc sau nu, depinde de o mulțime de circumstanțe diferite asupra cărora proiectul nu are controlul sau poate influența.

De exemplu, pandemia COVID a afectat veniturile din impozite în 2020 și 2021 atât în ​​Moldova, cât și în Suedia și acesta a fost, desigur, un eveniment pe care proiectul nu l-a putut atenua. Dar cred că rezultatele obținute de proiect în domeniile ,,managementul resurselor umane”, ,,schimbul de informații” și ,,gestionarea arieratelor fiscale” au contribuit într-o măsură considerabilă la dezvoltarea și îmbunătățirea Serviciului Fiscal de Stat în diferite moduri și acest lucru ar trebui să conducă, în ultimă instanță, la realizarea obiectivelor pe termen lung.

- Gestionarea arieratelor a fost încă un aspect la care Administrarea Fiscală Suedeză a decis să acorde sprijin SFS. Cunoaștem că în Suedia gradul de colectare a impozitelor și taxelor constituie circa 98%, iar devierile în calculele contribuabililor nu depășesc 10% de la cele stabilite. Ce acțiuni trebuie să întreprindă Serviciul Fiscal de Stat pentru a atinge aceste rezultate?

- Care sunt tangențele și diferențele majore dintre sistemul fiscal suedez și cel moldovenesc, prin prisma: sistemului de impozite și taxe, previzibilității ale bazei normative, gradului și metodelor de conformare benevolă și forțată a contribuabililor, gradului de utilizare a serviciilor electronice etc.?

- Este corect că decalajul fiscal în Suedia este minor comparativ cu Moldova. Motivele pentru aceasta sunt multe și destul de complexe și ar fi nevoie de prea mult timp și spațiu pentru a da o descriere adecvată. Cu toate acestea, un lucru important pe care vreau să-l subliniez se referă la încrederea publicului în Guvern și instituțiile publice. Dacă cetățenii dintr-o țară au puțină încredere în Guvern, parlamentarii aleși, precum și în funcționarii din instituțiile publice care aplică deciziile de la nivel politic, atunci, aceștia sunt mai puțin dispuși să plătească impozite sau să își respecte obligațiile.

În general, în Suedia, oamenii au încredere în guvernul său și în instituțiile publice și au încredere că banii din impozite vor fi folosiți într-un mod eficient și transparent. În plus, nivelul de corupție din Suedia este destul de scăzut, ceea ce contribuie, de asemenea, la un nivel ridicat de conformare. Cred că aceste aspecte sunt cele mai importante și urmează a fi îmbunătățite în Moldova pentru a reduce decalajul fiscal.

Cred că situația din Republica Moldova este mai instabilă decât în ​​Suedia. Modificările rapide și uneori dezechilibrate ale sistemului de impozitare, precum și ratele de impozitare etc. sunt mult mai frecvente în Moldova.

Desigur, de asemenea, în Suedia există diferențe politice cu privire la ceea ce ar trebui impozitat și nivelul cotelor de impozitare, dar când sunt aduse modificări, acestea sunt precedate de ample consultări și dezbateri, precum și comunicate pentru ca contribuabilii (publicul) să fie pe deplin informat. Uneori simt că Serviciul Fiscal de Stat este luat prin surprindere de modificările legale și că procesele de consultare și comunicare sunt inadecvate. Sarcina fiscală este mult mai mare în Suedia decât în ​​Moldova. Un contribuabil achită un impozit mediu pe venit cuprins între 30-40% din venitul brut. Dar, din nou, nivelul de bunăstare pe care contribuabilul suedez îl primește pentru impozitele sale este mai mare decât în ​​Moldova.

În ceea ce privește procesele și metodele de lucru aplicate de autoritățile fiscale respective, Serviciul Fiscal de Stat și Agenția Fiscală Suedeză, cred că abordarea gestionării riscurilor este mai dezvoltată în Suedia, atât aferent impozitării generale, cât și controlului fiscal. În ceea ce privește serviciile supuse impozitării, cred că Serviciul Fiscal de Stat a făcut multe pentru a îmbunătăți acest domeniu, dar mai este nevoie de acțiuni și efort pentru a ajunge la nivelul serviciilor furnizate de Agenția Fiscală Suedeză.

- Îmbunătățirea condițiilor de lucru, a corectitudinii, integrității și profesionalismului angajaților Serviciului Fiscal de Stat în deservirea contribuabililor a fost încă un scop declarat inițial în Proiectul de cooperare. Care sunt realizările la acest capitol?

- Atribuțiile și eforturile Direcției management resurse umane sunt foarte importante pentru a promova condiții de muncă mai bune, integritatea, profesionalismul etc. Cred cu adevărat că Serviciul Fiscal de Stat ar trebui să investească mai mult în această direcție pentru a fi îmbunătățită. Proiectul a sprijinit Direcția management resurse umane în diferite moduri, oferindu-i cunoștințe suplimentare, instrumente și experiențe în domeniile dezvoltării leadership-ului și competențelor strategice.

În special în domeniul dezvoltării leadership-ului, cred că s-au făcut progrese mari, dar aceasta este o etapă care necesită o continuitate din partea Serviciului Fiscal de Stat. Sporirea continuă a calităților manageriale contribuie la îmbunătățirea multor aspecte cum ar fi: condițiile de muncă, integritatea, profesionalismul etc. și acest lucru va aduce beneficii în cele din urmă contribuabililor.

- Cu ce sentimente plecați din Republica Moldova? Persoana fizică Patrik Berglund va mai reveni în țara noastră?

- Au trecut mai bine de trei ani de când am venit la Chișinău dar vreau să vă zic că m-am bucurat de fiecare minut. Desigur, când am venit prima dată, nu știam la ce să mă aștept, nici despre munca mea, nici despre viața sociala sau cum ar fi să trăiești la Chișinău. Dar nu ar fi trebuit să mă îngrijorez.

A fost o experiență unică în viață pe care o voi prețui mereu. În timpul șederii mele în Moldova am învățat multe despre Moldova și cultura ei, oamenii prietenoși și muncitor de aici, mâncarea și vinul excelent, gustul vostru pentru prăjituri dulci și aprecierea florilor frumoase.

De asemenea, am învățat un pic de română. Gramatică românească a fost și este o adevărată provocare, dar voi continua cu lecțiile de limbă și aștept cu nerăbdare ziua când voi vorbi fluent limba română. În sfârșit, vreau să spun că am multe amintiri bune pe care le iau cu mine acasă. Mi-am făcut și mulți prieteni buni aici. Chiar dacă activitatea mea în Moldova s-a încheiat, vă asigur că mă voi reîntoarce. De acum încolo consider Moldova a doua mea țară de origine...