Începând cu 25 octombrie 2025, au intrat în vigoare noi prevederi menite să consolideze protecția consumatorilor de servicii financiare și să crească responsabilitatea furnizorilor

Un nou Program de Reforme Instituționale și Structurale în Republica Moldova a fost lansat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), scopul căruia este impulsionarea dezvoltării economiei naționale. La eveniment au participat prim-ministra Natalia Gavrilița, Ambasadorul SUA în țara noastră, Kent D. Logsdon, directorul adjunct de Program USAID Reforme Structurale în Moldova, Radu Vrabie, membri ai Cabinetului de miniștri, parteneri de program etc.   Scopul MISRA este de a stimula o redresare durabilă și incluzivă din criza regională și de a îmbunătăți mediul de afaceri și comerțul în Moldova. În cadrul Programului, USAID va sprijini instituțiile publice și sectorul privat din Republica Moldova în eforturile acestora de (i) accelerare a implementării mecanismelor de liberalizare a comerțului, (ii) adoptare a reformelor structurale și de consolidare a climatului investițional,

Scopul articolului dat este de a le oferi producătorilor agricoli autohtoni mai multe informații ce țin de specificul și particularitățile sezonului agricol 2023-2024, dar și recomandări ce vor asigura diminuarea efectelor negative în contextul crizei și recesiunii economice.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 8 noiembrie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 21,50 la sută anual. Se mențin ratele de dobândă

Controalele de stat inopinate ar putea fi inițiate și în cazurile în care agenții economici s-au eschivat în mod intenționat de la un control planificat și vădit au împiedicat activitatea organului de control. Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 6 martie curent proiectul hotărârii

Criza pandemică, cu care s-a confruntat întreaga societate pe parcursul anului 2021, inclusiv mediul de afaceri, dar și criza climatică (seceta) a făcut ca activitatea Confederației Naționale a Patronatelor în anul precedent să fie orientată spre identificarea unor soluții viabile de depășire a problemelor agenților economici, dezvoltarea în condiții optime a afacerilor și, implicit, creșterea economică/ bunăstarea populației, se menționează în Raportul de activitate prezentat astăzi, 27 mai, în cadrul adunării generale a CNPM.   Astfel, un subiect prioritar pentru CNPM pe parcursul anului precedent a constituit digitalizarea economiei

Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.

Fermierii, asociațiile agricole, reprezentanții mediului academic și toți cei interesați de domeniul agricol sunt invitați să consulte Programul Strategic al Politicii Agricole 2025-2030, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Programul va constitui instrumentul central pentru dezvoltarea unui sector agricol modern, și

În Monitorul Oficial nr. 134 din 29 aprilie 2022 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 279 din 27 aprilie curent pentru modificarea Regulamentului privind ajustarea periodică a valorii contractelor de achiziții publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1129/2018.   Modificările operate derivă din faptul că, din datele și semnalele primite din partea operatorilor economici și autorităților contractante ca părți a contractelor de achiziții publice de lucrări, Republica Moldova se confruntă cu o escaladare a prețurilor din domeniul

Politica bugetar-fiscală și vamală reprezintă un proces complex și de importanță majoră pentru comunitatea Asociației Businessului European. În cadrul întregului proces de consultare a politicii date, EBA este una dintre cele mai puternice porta voce a mediului de afaceri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat la sfârșitul anului trecut o nouă versiune electronică a Registrului Membrilor CCI a RM. Acest instrument online permite companiilor interesate să găsească potențiali parteneri pentru cooperare și investiții profitabile în Republica Moldova. Criza fără precedent survenită din cauza conflictului militar din țara vecină Ucraina, a dus la apariția unor provocări serioase pentru toți antreprenorii și la necesitatea de a căuta noi parteneri pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Sergiu Harea, Președintele CCI a Republicii Moldova, ne explică în acest interviu cum poate ajuta, în aceste condiții, Registrul Membrilor CCI a RM.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a înaintat pentru consultări publice proiectul modificărilor la Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător

Agricultura reprezintă sectorul economiei naționale cel mai vulnerabil și expus riscurilor naturale/schimbărilor climatice, crizelor energetică și regională. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole în RM îl constituie condițiile agro-climaterice

Până în anul 2030 Republica Moldova va edifica o economie rezilientă, verde și digitalizată, bazată pe sectorul de servicii și pe industria în continuă dezvoltare, cu un mediu economic stabil, competitiv, susținut de investiții, cu capacități sporite de inovare și un grad înalt de dezvoltare

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a elaborat Regulamentele de funcționare a monopolului fiscal atribuit SA „Energocom” și ÎS „Moldelectrica” pe piața energiei electrice din RM și de funcționare a monopolului fiscal pe piața deșeurilor de metale feroase din RM,

Începând cu luni, 16 decembrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova va fi instituită stare de urgență, pe o perioadă de 60 de zile. Parlamentul a adoptat un proiect de hotărâre care prevede acest lucru.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență eforturi de combatere a activităților economice ilicite de întreprinzător, fenomen care afectează conformarea fiscală și dezvoltarea unui mediu de afaceri corect și competitiv.