Instituirea mecanismului automatizat de subvenționarea a creșterii salariale drept măsură de suport pentru contracararea erodării venitului salarial și al acoperirii sociale ale angajaților din sectorul real al economiei este scopul proiectului de lege elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a fost inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat și urmează a fi înaintat pentru consultări publice.

Pentru menținerea forței de muncă calificate și atragerea de noi specialiști, angajatorii au tendința să diversifice pachetul social acordat salariaților, prin oferirea diverselor facilități, cum ar fi:

Cabinetul de miniștri susține conceptual inițiativa legislativă de modificare a unor acte normative, inclusiv a Codului muncii, prin care se propune revizuirea conceptului programului flexibil și reglementarea formulelor flexibile de muncă (art.100/1 din Cod).

În luna aprilie 2022, angajatei întreprinderii, care se află în concediu de îngrijire a copilului, i s-a acordat ajutor material cu ocazia sărbătorilor pascale, iar începând cu luna , aceasta a revenit la serviciu din concediu de îngrijire a copilului, în care s-a aflat începând cu anul 2021.

Conform prevederilor art.34 alin.(2) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentară anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.       

În cadrul ședinței din 26 august curent, Guvernul va aproba proiectul modificărilor la Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693/2018.

Studiu de caz: La o parcare activează patru paznici, cu un program de activitate de 12 ore de muncă, după care li se oferă 24 ore de odihnă. Unul dintre paznici a demisionat și administratorul întreprinderii a propus ca obligațiile acestuia să fie exercitate de 3 paznici care contină să activeze. Care sunt aspectele legale ale cumulării funcției?   Conform art. 100 din Codul muncii, durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore. Totodată, durata zilnică maximă a timpului de muncă nu poate depăşi 10 ore în limitele duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.

În rezultatul efectuării controlului de către inspecția financiară, la o entitate a fost depistat o majorare neargumentată a cheltuielilor prin acordarea unui premiu. Conform deciziei organului de control, entitatea urmează să înlăture acțiunea săvârșită prin returnarea premiului. Cum urmează de reflectat în rapoartele fiscale returul acestor mijloace bănești?   Aspectul juridic privind reținerea din salariu   Potrivit alin. (1) art. 148 din Codul muncii (CM),  reţinerile din salariu se pot efectua doar în cazurile prevăzute

Spectrul cheltuielilor deductibile în cadrul activității de întreprinzător ar putea fi extinse. Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de modificare a Codului fiscal și a altor acte normative, ce au ca scop stabilirea unui cadrul legal mai clar și eficient pentru mediul de business.

 Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

Angajatorii din agricultură care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 70% din activităţile stipulate în grupele 01.1–01.6 din CAEM și ai căror salariaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de 10 000 de lei vor avea

Contractul individual de muncă, potrivit prevederilor art. 45 din Codul muncii, este înțelegerea dintre salariat şi

Cum se va calcula corect numărul de zile ale concediului de odihnă anual în cazul în care angajatul solicită acordarea acestuia în perioada sărbătorilor de iarnă?   Codul muncii stabilește expres că, tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare ( art. 113 alin. (1)), în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite la unitate.

Ținând cont de prevederile art. 116 din CM, care stabilește că toți angajatorii sunt obligați să elaboreze un program de concedii anuale plătite cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea noului an calendaristic, pentru a preveni încălcarea legislației muncii, propunem o succintă descriere a obligațiilor angajatorilor ce se referă la modul de consultare a angajaților și programarea concediilor anuale.

În ianuarie-martie anul 2023, câștigul salarial mediu lunar nominal brut, la unitățile cu 4 și mai mulți salariați din sectorul real al economiei și la instituțiile bugetare a constituit 11 486,2 lei, fiind în creștere în raport cu indicatorii înregistrați în primul trimestrul al anului trecut în valoare nominală cu 20,1%, iar în termeni reali (ajustat la indicele prețurilor de consum) – în descreștere cu 3,9%.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale anunță inițierea elaborării proiectului Hotărârii de Guvern privind stabilire cuantumului salariului minim pe țară pentru anul 2024.

La unitățile din sectorul real cu patru și mai mulți salariați și instituțiile bugetare câștigul salarial mediu lunar brut în luna septembrie 2022 a constituit 10353,3 lei. Conform rezultatelor cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2022”, publicate de Biroul Național de Statistică, trei din patru salariați (sau 75,8%) au avut în perioada analizată salarii mai mari de 5 mii lei, iar fiecare a patra persoană (24,2%) a ridicat un salariu de până la 5 mii lei.

Prin noțiunea activitate profesională în sectorul justiției, expusă la art. 5 pct. 362) din Codul fiscal, se subînțelege activitate permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat,

Studiu de caz: În luna decembrie 2020 entitatea X a acordat tichete de masă salariaților săi cu valoarea nominală de 35 de lei pentru o zi lucrătoare. Ulterior, ca urmare a rezultatelor productivității înalte a întreprinderii în anul 2020, conducerea acesteia a decis alocarea fondurilor suplimentare pentru tichetele de masă ( în continuare – TM) acordate salariaților pentru lunile precedente (septembrie – noiembrie 2020) și, respectiv, majorarea valorii TM emise pentru lunile septembrie – noiembrie 2020. Este în drept entitatea să efectueze o asemenea recalculare a sumei achitate deja pentru TM emise și utilizate de salariați? Va putea beneficia aceasta de deducere în scopuri fiscale? Pot fi alocate TM suplimentare pentru aceleași zile lucrătoare?

Este obligată entitatea, la îndreptarea spre plată a salariului și a altor plăți moștenitorului salariatului decedat, să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, acordând scutirea/scutirile la care acesta a avut dreptul, inclusiv pentru luna în care a decedat, precum și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală?