Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

Afirmația a fost enunțată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, în cadrul ședinței de ieri a Guvernului, în care cabinetul de miniștri a decis susținerea Planului național de acțiuni în domeniul facilitării comerțului pentru perioada anilor 2018 – 2020.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare două proiecte ce se referă la măsuri anticorupție pentru anii următori. Este vorba despre: 1. Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018-2020 2. Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul vamal pentru anii 2018-2020.

În perioada 9-15 octombrie 2017, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 382,2 mil. lei, fiind perfectate per total 10 831 de declarații vamale.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Facilitarea comerțului și securizarea lanțului de aprovizionare internațional reprezintă o prioritate comună atât a autorităților vamale cât și agenților economici antrenați în comerțul extern. În acest scop sunt elaborate și implementate instrumente care simplifică formalitățile vamale pentru agenții economici care se conformează benevol legislației și respectă măsurile de siguranță și securitate înaintate.

În contextul reformei actelor permisive implementate în Republica Moldova, autorizația de antrepozit vamal a fost recunoscută drept un act permisiv, iar procedura de eliberare a acesteia a fost modificată. În paralel, articolele Codului vamal (CV) care reglementează condițiile pe care trebuie să le întrunească un antrepozit vamal au fost modificate și ele. În acest context, spre atenția cititorului se propune o descriere completă și exhaustivă a procedurii de înființare a unui antrepozit vamal conform cadrului normativ în vigoare.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Serviciul Vamal comunică că, pornind de la definiția valorii de tranzacție, care cuprinde „toate plățile efectuate sau care urmează să fie efectuate de cumpărător către vânzător sau către o persoană terță, care are rolul să îndeplinească obligația vânzătorului, ca o condiție de vânzare a bunurilor importate”, atât redevențele, cât și taxele de licență constituie parte a plății pe care o efectuează cumpărătorul pentru mărfuri. Astfel, la determinarea valorii în vamă, în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, se includ redevențele și taxele pentru licențe referitoare la mărfurile de evaluat, pe care cumpărătorul este obligat să le achite, direct sau indirect, în situația în care: • sunt legate de mărfurile supuse evaluării; şi • constituie o condiţie a vânzării acestor mărfuri.

Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sunt prohibite de a fi introduse în RM.

În Monitorul Oficial Nr. 397-398 (6320-6321) şi Nr. 399-410 (6322-6333) de mâine, 17 noiembrie 2017, vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) amintește persoanelor interesate de profesia de declarant vamal că acestea se pot înscrie, până la 13 mai, la cursul de instruire primară a declarantului vamal cu o durată de cinci săptămâni, organizat de CTIF în perioada 13 mai – 14 iunie 2019. După susținerea testelor, audienții vor primi certificate de absolvire, document necesar pentru angajare în companiile de brokeri vamali sau în calitate de declaranți vamali în nume propriu. Declarantul vamal activează în numele persoanei juridice care deține licență pentru activitatea de broker vamal și efectuează, în baza contractelor de prestări servicii, prin reprezentarea directă în vamă, operațiuni privind declararea mărfurilor și/sau mijloacelor de transport de către agenții economici la posturile vamale din Republica Moldova.

Şedința de bilanț pentru primele șase luni de activitate, cu participarea tuturor responsabililor din cadrul Aparatului Central, birourilor și posturilor vamale, a avut loc la Serviciul Vamal. Raportorii au prezentat rezultatele înregistrate în perioada de referință, au expus eventualele vulnerabilități care ar putea afecta procesul de colectare integrală a drepturilor de import, urmând ca, ulterior, datele prezentate să fie verificate și contrapuse în cazul fiecărui post vamal în parte.

Serviciul Vamal informează despre intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul vamal, Legea nr. 1149-XIV din 20.07.2000, prin care este simplificată procedura de obținere a statutului de Exportator Aprobat. Deținerea certificatului de Exportator Aprobat îi acordă agentului economic dreptul de a confirma originea preferențială a mărfurilor exportate, prin completarea declarațiilor pe factură/declarațiilor de origine, indiferent de valoarea mărfurilor tranzacționate, fapt ce exclude necesitatea obținerii Certificatului de origine de la organul vamal.

Codurile facilităților fiscale și vamale acordate persoanelor fizice conform legislației în vigoare se completează cu codul scutirii 975. În Monitorul Oficial din 8 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 74-O din 18 februarie 2019 cu privire la completarea anexei nr. 5.1 la Ordinul nr. 56-O din 21.02.2008 ”Cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a RM de către persoane fizice și a unor formule tipizate”. Astfel, codul 975 prevede scutiri aplicate la importul mijloacelor de transport clasificate la poziția tarifară 8703 (cu capacitatea cilindrică a motorului de până la 2500 cm3 inclusiv) indiferent de termenul de exploatare,

Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Moldova vor efectua un schimb de specimene ale documentelor vamale și mijloacelor de identificare vamală, precum și un schimb de informații privind modul de aplicare a acestora. Guvernul, în ședința din 26 iulie curent, a susținut aprobarea unui protocol ce prevede eficientizarea interacțiunii și coordonării activității administrațiilor vamale din statele-membre ale GUAM, în vederea facilitării și securizării comerțului internațional.

Perspectivele de îmbunătățire a procedurilor actuale de perfectare și evidență a Carnetelor de admitere temporară a mărfurilor (ATA) a fost discutată astăzi, 25 octombrie 2018, în cadrul unui seminar organizat de Camera de Comerț și Industrie (CCI), cu susținerea instrumentului TAIEX al Comisiei Europene. În cadrul seminarului au fost prezentate cele mai bune practici din domeniul carnetelor ATA din Ungaria și Italia. La seminar au participat experți din cadrul CCI, specialiști din domeniul vămurii din filialele CCI, reprezentanți ai Asociației Internaționale de Transport Auto din Moldova, Uniunii Transportatorilor și Drumarilor și ai Centrului de Instruire a Personalului pentru Transporturi Internaționale.

Acești factori au contribuit la majorarea încasărilor asigurate de Serviciul Vamal, care a acumulat, în anul 2018, la bugetul de stat 21,4 mld. lei, înregistrând o creștere cu circa 1,04 mld. lei față de anul 2017. Valorile sunt în creștere și în cazul exporturilor. În anul precedent, acestea au crescut cu 1,95 mld. lei, însumând 39,4 mld. lei. Cea mai mare pondere în structura veniturilor o dețin plățile provenite din administrarea TVA, care constituie 67,1%, urmate de accize cu 25,3% și, respectiv, taxele vamale, care au o contribuție de 5,2%.

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.