Prevederi privind gestionarea mijloacelor bănești în numerar Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Normele) sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992 (HG nr. 764/1992). Conform Normelor menționate, toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obștești etc., asociaţiile, organizaţiile și instituţiile (în continuare – întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile financiare.

Entitatea „R” SRL a semnat un contract de prestări servicii cu o persoană fizică cetăţean, care va executa elaborarea expertizei tehnice (persoana deţine certificat de atestare tehnico-profesională). Care sunt reţinerile ce urmează să le efectueze entitatea „R” din plăţile pentru remunerarea persoanei fizice? Potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din CF veniturile persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor și/sau lucrărilor, precum și veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sunt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art. 15 lit. a) din CF.

Odată cu publicarea și punerea în aplicare a prevederilor Ordinul SFS nr. 645 din 30 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de determinarea și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) (MO al RM, nr. 448-460 din 07.12.2018), mai mulți contribuabili solicită precizări asupra prevederilor ordinului. Astăzi venim cu răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate de contribuabili. Astfel, criteriile de selectare ale entităților pasibile a fi incluse în lista agenţilor economici obligaţi de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării (în continuare — Listă), au fost stabilite în vederea executării prevederilor art.  117 alin. (11) din Codul fiscal.

 Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, în ședința de astăzi, raportul asupra proiectului de modificare a unor acte normative (politica bugetar-fiscală pentru anul 2021), pentru prima lectură.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.  

Prin Legea nr. 191 din 27 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative au fost operate modificări şi în Legea nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale – art. 4 a fost completat cu o nouă categorie de plătitori de contribuţii la BASS, acestea fiind persoanele care exercită independent profesiunea de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411/1995.

Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat. Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.

Conform art.33 din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea prevăzută la alin. (1) sau (2) al articolului menționat. Potrivit pct. 18 și 22 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin HG nr.697 din 22.08.2014, dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele generale privind angajatul

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 10 iunie 2019 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 283 din 29 mai 2019 (HG nr. 283/2019) prin care au fost operate modificări în unele acte normative din domeniul asigurărilor sociale de stat inclusiv în Hotărârea Guvernului nr. 1245/2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei paternale (HG nr. 1245/2016).

În cazul în care instanța de judecată printr-o hotărâre sau act legal va constata  îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii, cu rea-credință, a oricărui fapt legat de exercitarea atribuțiilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), care a cauzat prejudicii unor terți, cheltuielile ocazionate se compensează regulatorului de către persoana în privința căreia a fost adoptată această hotărâre, dacă cheltuielile au fost suportate de BNM.   În Parlament este înregistrat un proiect de lege  ce prevede modificarea art. 35 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei. 

Sunt în ajunul concediului de maternitate. Activez în cadrul unei companii şi, concomitent, desfăşor o activitate de creație pentru care sunt remunerată, obținând venit sub formă de royalty. Aşi dori să ştiu dacă sumele care mi se achită cu drept de autor (royalty) vor fi luate în calcul la stabilirea indemnizaţiei de maternitate şi indemnizaţiei de îngrijire a copilului până la 3 ani. Cum sunt calificate aceste sume în cazul în care sunt primite de unul din părinţii copilului şi în cazul în care persoana este una terţă, dar este în concediu de îngrijire a copilului până la 3 ani? De asemenea, în cazul de survenire a unei incapacităţi temporare de muncă pe perioada concediilor indicate, aceste sume se includ în calcul?

Angajatorul și salariatul ar putea să încheie, să modifice și/sau să înceteze contractul individual de muncă prin schimbul de documente electronice, cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate. Contractul individual de muncă semnat electronic va fi similar documentului pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă.   Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul Consiliului Economic și a donatorilor internaționali, a elaborat și propune spre consultare publică proiectul de lege privind modificarea unor acte normative. Este vorba despre pachetul de legi ce se referă la digitizarea economiei naționale.

Conceptul de modernizare a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), care conţine o nouă viziune a autorităţii, a fost prezentat săptămâna trecută într-o ședință de lucru la Guvern. Proiectul a fost elaborat de specialiștii Ministerului Sănătății, Muncii, și Protecției Sociale cu susţinerea experților europeni. Necesitatea reformării structurii anterior a fost discutată pe diferite platforme, inclusiv cea a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, de mediul de afaceri şi societatea civilă.

Entitatea noastră este întreprindere individuală înregistrată ca plătitoare de TVA şi numărul mediul anual de angajaţi constituie 2 unităţi. Care dare de seamă pentru venitul obţinut în cadrul întreprinderii individuale pentru anul 2018 trebuie să prezinte întreprinderea noastră? Potrivit prevederilor art.83 alin. (11) şi art. 92 alin. (8) din Codul fiscal (CF), întreprinderea individuală (ÎI) va prezenta darea de seamă pentru venitul obţinut în anul 2018 nu mai târziu de 25 martie 2019, în funcție de numărul de salariați, şi dacă este înregistrată ca plătitoare de TVA:

În luna iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic,  care are patru obiective majore : facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic, simplificarea procedurilor vamale la exportul online și stimularea serviciilor poștale și de curierat.   Pentru implementarea acțiunilor din Foaia de parcurs, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și MEI au elaborat un proiect de lege, conceptul căruia a fost prezentat, ieri, 12 octombrie, într-o ședință online pe platforma Consiliului Economic.

Beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor  vor putea fi întreprinzătorii creditați și de către organizațiile de creditare nebancară. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul   de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte legislative ce are ca scop asigurarea accesului mai multor agenți economici cu lichidități în condițiile crizei pandemice la soluții optime de suport. În acest sens, se propune completarea art. I din Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător. 

Parlamentul a votat ieri în prima lectură proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. FAOAM va fi format atât la venituri, cât și la cheltuieli din 8,3 mld. lei. Comparativ cu anul 2019, este prognozată majorarea veniturilor cu 14,4%, iar cheltuielilor – cu 11,4%. Astfel, în anul viitor se prevede menținerea costului primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de sumă fixă la nivelul anului curent – 4 056 lei. În același timp, cuantumul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală va rămâne la nivelul de 9%, câte 4,5% achitate de angajat și angajator.

Proiectul modificărilor și completărilor Codului fiscal, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor, include și prevederi ce țin de comunicarea contribuabilului cu Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, autorii propun modificarea art.131 alin.(11) din CF. Conform proiectului, toate actele administrative, citațiile, alte acte sau răspunsuri vor fi comunicate de către SFS prin intermediul cutiei poștale din cabinetul electronic personal al contribuabilului de pe portalul organului fiscal. Respectiv, cutiile poștale urmează să fie deschise:

În cazul în care angajatorul din Republica Moldova a reținut, contrar Convenției, impozit pe venit din venitul salarial al persoanei angajate cetățean al Republicii Moldova delegate în România, care ar fi etapele procedurii pentru efectuarea restituirii impozitului pe venit achitat/reţinut în plus? Potrivit prevederilor art.83 alin.(5) din Codul fiscal (CF), persoanele fizice care nu sunt obligate să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit, la depistarea faptului de plată în plus la impozit, au dreptul să prezinte o declarație în care vor indica suma plătită în plus, care urmează să fie restituită conform legislaţiei fiscale.

Dreptul și mărimea scutirii personale sau scutirii personale majore acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 33 al Codului fiscal. Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.