În conformitate cu art. 40 alin. (6) din Codul fiscal (în continuare – CF), creşterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale. Astfel, din partea contribuabililor parvin întrebări referitor la determinarea corectă a locuinței de bază, inclusiv cum se vor aplica modificările la acest capitol care au fost introduse prin Legea nr.214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr.214/2024).

Eliminarea prevederilor neconstituționale și revenirea la dreptul discreționar al autorităților publice locale (APL) de a stabili cuantumul impozitului funciar (prin substituirea cuvântului „maxime” cu cuvântul „minime” în titlul anexei 1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea Legii prenotate, înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă.   Autorii proiectului menționează că, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dispun de autonomie financiară şi, respectiv, urmează să-și elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita resurselor financiare disponibile,

Comisia interdepartamentală pentru echipamente de casă și de control a propus pentru consultări publice proiectul Deciziei privind modificarea Regulamentului privind schimbul de date dintre echipamentele de casă și de control și Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, aprobat prin Decizia CIECC nr. 26-11/1-19/01-2021 din 10.06.2021.

Poate agentul economic să emită factura fiscală cu suma penalităților calculate la încălcarea condițiilor contractuale? Ce trebuie să întreprindă agentul economic în cazul în care au fost emise astfel de facturi? Urmează a fi sancționat agentul economic în cazul emiterii unei astfel de facturi?

Organizaţiilor de creditare nebancară li se va permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare, a dobânzilor aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar. Prevederea este inclusă de către Comisia Națională a Pieței Financiare în proiectul de modificare și completare a unor legi, înclusiv la art.31 alin (4) din Codul fiscal. Organizațiile de creditare nebancară (ONC) vor fi obligate să prezinte toate informaţiile de care dispun în privinţa tuturor debitorilor care şi-au dat acordul să prezinte informaţiile respective cel puţin unui birou al istoriilor de credit.

În ultima perioadă tot mai frecvent se discută despre prețurile de transfer, dat fiind faptul că, în conformitate cu Codul fiscal, noile prevederi urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024.

Procedura de implementare/1 a art.1891 din Codul fiscal (CF), prin care, în scopul determinării obligațiilor fiscale ale contribuabilului, Serviciul Fiscal de Stat (SFS)

Luni 17 iulie anul curent în „Monitorul oficial” a fost publicat și a intrat în vigoare Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 64 din 14 iulie 2023 cu privire la modificarea OMF nr. 94/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21)

După faza de incubație a ouălor în structura activității avicole urmează faza de creștere a tineretului avicol. Entitatea de sine stătător ia decizia de a comercializa sau de a transfera la creștere activele biologice adiționale eclozionate. De regulă, activele biologice femele (puicuțele, rățuștele

Astăzi, 1 februarie, Guvernul va examina proiectul dispoziției cu privire la aprobarea componenței nominale a Comisiei Naționale pentru Monopol Fiscal. Reamintim, noțiunea de întreprindere cu statut de monopol fiscal a fost inclusă în Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, care a fost suplinită (prin Legea nr.230/2022) cu capitolul VI/2, prevederile căruia au intrat în vigoare la 19 septembrie 2022.

Unitățile comerciale care desfășoară activitatea de comerț prin intermediul mijloacelor electronice și prin alte forme ce presupun activitatea fără suprafață comercială, vor fi obligate să instituie locuri de preschimbare a mărfurilor.

Prima perioadă de raportare a impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală  și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate conform formularului IPC21 va fi luna ianuarie 2021. Formularul respectiv va substitui cel al Dării de seamă IPC18, ținând cont de modificările introduse prin Legea nr.60 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, care vor fi puse în aplicare din anul viitor.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul ordinului  cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) „Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală  și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate” și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.

Elementele identificate la etapa actuală și pentru care se oferă soluții sunt divizate convențional în două blocuri. Primul se va axa pe subiecte tehnice, iar cel de-al doilea ve reglementa atât munca, cât și desfășurarea activității economice la distanță.

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 din Codul menţionat. Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM-2) este destinat clasificării şi codificării activităţilor economice şi informaţiilor despre acestea.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în parteneriat cu Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA), a desfășurat astăzi, 20 decembrie 2022, evenimentul sub genericul “e-Declarația Vamală – un pas major spre digitalizarea procedurilor vamale”.

Starea de urgență în Republica Moldova va fi extinsă cu încă 60 de zile, începând cu data de 6 decembrie curent. Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de astăzi, 30 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind propunerea de prelungire a stării de urgență și va propune documentul pentru aprobare în Parlament.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a înaintat pentru consultări publice proiectul Regulamentului care va stabili modul de acordare producătorilor agricoli a mijloacelor financiare destinate compensării parțiale a cheltuielilor suportate la achiziționarea fertilizanților, destinați însămânțării și întreținerii culturilor cerealiere din prima grupă (grâu, orz, ovăz, triticale).

Proiectul hotărârii Guvernului privind modul și condițiile de acordare și retragere a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului ori a abrevierilor sau derivatelor denumirii oficiale sau istorice ale acestuia în denumirea persoanei juridice cu scop lucrativ a fost elaborat de Ministerul Justiției și a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Acordarea și retragerea permisiunii se va efectua în baza a două regulamente, care sunt parte componentă a proiectului. Documentul prevede că cererile privind eliberarea permisiunii se vor depune la Instituția publică Agenția Servicii Publice, iar deciziile se vor aproba de către o Comisie specială.

Restricția asupra comercializării produselor alimentare neambalate în unitățile de comerț de pe teritoriul stațiilor de alimentare cu carburanți ar putea fi eliminată. Proiectul de lege respectiv este propus spre consultări publice de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Astfel, se propune ca în unitățile de comerț din incinta stațiilor produsele alimentare să fie comercializate cu respectarea cerinţelor Regulamentului sanitar pentru unităţile comerciale cu profil alimentar, redacția în vigoare a p. 6 din care stipulează că în unităţile de comerţ din incinta staţiilor pot fi comercializate doar produse alimentare ambalate.

În luna septembrie 2019 inflaţia anuală a constituit 6,3% (pentru ultimele 12 luni, din octombrie 2018 până în septembrie 2019), inclusiv la produse alimentare – 9,3%, mărfuri nealimentare – 4,6%, servicii prestate populaţiei – 3,7%, comunică Biroul Naţional de Statistică. Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în luna septembrie 2019 faţă de august 2019 a constituit 100,8% (în septembrie 2018 faţă de august 2018 IPC a marcat 100,1%). Creşterea preţurilor medii de consum cu 0,8% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 0,96%, la mărfurile nealimentare cu 0,3% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 1,4%.