Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.

Serviciul Fiscal de Stat asigură aplicarea continuă a acțiunilor de conformare a agenților economici, indiferent de domeniul de activitate. Comerțul on-line, de asemenea, este unul dintre segmentele verificate periodic. Astfel, conform datelor disponibile (surse web, rețele de socializare), începând cu perioada ianuarie 2019 și până în prezent, angajații SFS au identificat 462 anunțuri plasate pe diverse portaluri și rețele de socializare cu referire la comercializarea mărfurilor și produselor care se prezumă a fi comercializate din activitatea ilicită de întreprinzător (alcool, produse de tutungerie, parfumuri, raci vii, produse importate, dulciuri, telefoane mobile, palete din lemn, ore practice pentru conducerea autovehiculelor, servicii chirie auto, dezmembrări auto).

Mâine, 9 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 250-255 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Transferul în timp real al datelor fiscale de la echipamentele de casă și control (ECC) către serverul Serviciului Fiscal de Stat, analiza datelor financiare, automatizarea proceselor de evidență, administrare și monitorizare a vânzărilor, precum și verificare on-line de către consumatorii finali a veridicității și integrității bonurilor fiscale primite vor fi posibile prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV). Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea conceptului tehnic al SIA MEV este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul descrie scopul, obiectivele, funcțiile și arhitectura sistemului, stabilește posesorul, deținătorul, furnizorii de date și utilizatorii acestuia.

Care este termenul de prescripţie de atragere la răspundere contravenţională de către Serviciul Fiscal de Stat? În ce cazuri termenul de prescripţie de atragere la răspundere contravenţională de către Serviciul Fiscal de Stat se suspendă?

Partea I. Partea II. Partea IV. Declaraţiile REV 5 de corectare pe perioadele precedente (1999–2016) se prezintă la CTAS însoţite de o adresare oficială semnată de către conducătorul întreprinderii şi de contabil cu aplicarea ştampilei. CTAS va examina individual fiecare solicitare de efectuare a corectărilor şi va primi decizia de corectare în funcție de argumentele aduse. Corectările vor fi acceptate la decizia colaboratorilor CTAS, doar cu verificarea documentelor contabile de către reprezentanţii CTAS sau, în caz de necesitate, după efectuarea controlului de către organele Serviciului Fiscal de Stat.

Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a publicat raportul de activitate pentru trimestrul I al anului curent. Astfel, în primul trimestru al anului 2019, inspectorii de muncă au efectuat 302 controale la entitățile cu un număr de 19292 salariaţi. În sectorul public au fost efectuate 191 controale și 111 – în sectorul privat. Din numărul total, 188 constituie controale planificate (dintre care 137 în sectorul public și 51 în sectorul privat) şi 114 au fost inopinate (din care 54 în sectorul public și 60 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost consemnate 1936 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă.

În perioada 5 – 15 martie 2019, inspectorii Direcţiei unităţi de comerţ, alimentaţie publică şi protecţia consumatorilor în comun cu inspectorii din patru subdiviziuni teritoriale/municipale pentru siguranța alimentelor (mun. Chişinău, mun. Orhei, r-nul Anenii-Noi, r-nul Hânceşti) au efectuat controale la 12 unităţi comerciale, inclusiv stații PECO, privind respectarea legislaţiei în vigoare (în special art. 30, lit. l) din Legea 1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice). În urma controalelor efectuate s-a constatat că, în 11 unităţi din cele supuse verificărilor, au fost comercializate băuturi alcoolice după orele 22:00. De asemenea, au fost constatate şi alte încălcări:

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind contravenţiile constatate pentru anul 2016.

Serviciul Vamal a făcut totalurile pentru luna februarie a anului curent. Astfel, veniturile colectate de autoritate la bugetul de stat constituie 1,51 mld. lei sau cu 9% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2018. Numărul declarațiilor vamale perfectate în această perioadă se cifrează la 46 103. Totodată, în primele două luni ale acestui an, instituția a încasat la bugetul de stat 2,75 mld. lei, înregistrând o creștere cu 61,8 mil. de lei comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Conform art. 16 alin. (6) din Codul contravențional (în continuare CC), persoana cu funcție de răspundere este persoana căreia, într-o întreprindere, instituție, organizație, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, într-o autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice sau a acțiunilor administrative de dispoziție, organizatorice ori economice.

În cadrul unui control efectuat de către Inspecția muncii la SRL “P.” s-a constatat faptul că întreprinderea admite munca supra program, care nu este retribuită conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Amintim, că pentru primele două ore lucrate peste program, munca urmează a fi retribuită la tariful de cel puțin 1,5 salarii de bază stabilite salariatului pe unitate de timp, iar pentru orele următoare – cel puțin în mărime dublă (prevederile art. 157 alin.(1) din Codului muncii).

În luna septembrie 2019, Curtea constituțională (CC) a fost sesizată referitor la examinarea constituționalității prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și art.2541 din Codul fiscal (CF). Normele a căror constituționalitate a fost supusă examinării prevăd: Art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: Contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislatie, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerintele legislatiei.

Instanţa de judecată în toate cauzele contravenţionale pornite de Centrul Naţional de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal (în continuare — CNPDCP) are rolul de autoritate competentă de examinare şi soluţionare a cauzelor contravenţionale, CNPDCP având doar rolul de constatare a faptei contravenţionale , prin întocmirea procesului–verbal cu privire la contravenţie şi expedierea acestuia de comun cu materialele acumulate instanţei de judecată.

Politicile naționale existente nu asigură un sistem de management integrat al calității aerului, iar măsurile întreprinse de către responsabilii în domeniu sunt inferioare celor comunitare și nu sunt efective, a stabilit Curtea de Conturi în urma unui audit de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova.

Conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal contribuabilul este obligat, în caz de control al respectării legislației fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcții de răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală documentele de evidență, dările de seamă fiscale și alte documente și informații privind desfășurarea activității de întreprinzător, calcularea și achitarea la buget a impozitelor și taxelor și acordarea facilităților, să permită accesul, în cazul ținerii evidenței computerizate, la sistemul electronic de contabilitate.

Ieri, 15 aprilie 2019, Agenția Națională Transport Auto (ANTA), care este și autoritate competentă în domeniul siguranței ocupaționale, a comunicat că, din data de 15 iunie 2019, va prelua de la Inspectoratul de Stat al Muncii atribuțiile de cercetare a accidentelor de muncă din unitățile de producere și de prestări servicii, a căror activitate este reglementată de legislația din domeniul transportului rutier. Astfel, în cadrul ANTA este instituit Serviciul control și siguranță ocupațională (mun. Chișinău, str. Aleea Gării,6, et.4, bir.406, telefon de contact 022 497 807). De competența inspectorilor de muncă ai acestui Serviciu va ține, inclusiv, cercetarea accidentelor de muncă.

În perioada septembrie-octombrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat a continuat acţiunile de verificare ale respectării legislației fiscale de către agenții economici care practică comerțul on-line. Ca rezultat al controalelor fiscale operative efectuate (117 la număr), au fost întocmite 117 procese verbale cu privire la contravenție. Încălcările țin de desfășurarea activității de întreprinzător fără înregistrare la organele competente, dintre care 74 de cazuri vizează perioada lunii octombrie 2018, fiind aplicate sancțiuni în sumă totală de 234 mii lei: 22 mii lei — conform prevederilor Codului fiscal și 212 mii lei – conform prevederilor Codului Contravențional.

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a examinat, pe parcursul anului trecut, 326 materiale de control, dintre care 245 au fost în baza plângerilor subiecților de date cu caracter personal, iar 81 — în baza solicitărilor de autorizare a transmiterii transfrontaliere de date cu caracter personal. Datele sunt incluse în Raportul de activitate a instituției pentru anul 2018. Menționăm că, potrivit art. 19 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, Centrul este învestit cu competențe de control al conformității prelucrării acestor date.