Pentru realizarea măsurilor sociale incluse în proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al RM nr.154/2003 autorii proiectului preconizează, doar pentru ultimul trimestru al anului 2021, cheltuieli în valoare de 285 mil. lei. Amintim că proiectul de lege a obținut avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 30 septembrie, iar în ziua imediat următoare a fost aprobat în prima lectură de Legislativ cu votul a 56 de deputați.   Astfel, Codul muncii poate fi completat cu prevederea ce va permite angajatorilor să stabilească pentru cel puțin 25% din numărul total al angajaților un program de activitate redusă, cu achitarea salariului pentru timpul efectiv lucrat, iar statul ar putea plăti salariaților, parțial, diferența de salariu.

Luând în considerare ritmul înalt de crește a inflației și a prețurilor, precum și evoluția pieței produselor petroliere din ultima perioadă, Parlamentul a decis, cu votul a 52 de  deputați, constituirea comisiilor speciale: de examinare a procesului decizional privind controlul inflației și politica monetară pe parcursul perioadei ultimelor 18 luni pentru examinarea eficienței aplicării reglementărilor din sectorul produselor petroliere.   Comisiile speciale vor antrena în activitatea sa toate autoritățile responsabile ale statului,

Şomajul tehnic reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de către angajator, unitate sau de către o subdiviziune interioară a acesteia: a) pentru motive economice obiective;b) ca urmare a declarării stării de urgență, de asediu și de război;c) ca urmare a restricțiilor impuse în starea de urgență în sănătatea publică.   Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.  Potrivit documentului, în cazul declarării șomajului tehnic conform prevederilor citate supra, indemnizația poate fi plătită, parțial sau integral, din bugetul de stat,

În procesul activității de întreprinzător procurarea bunurilor sau serviciilor pentru necesitățile de afaceri este un lucru uzual. Cu toate acestea, procesul de achiziție urmează să respecte prevederile legale, în partea ce ține de documentarea acestei tranzacții, limita de achitare

Sistemul financiar reprezintă sistemul circulator al unei economii funcționale. Acesta însumează regulile, autoritățile, instituțiile și instrumentele care asigură circulația banilor în economie. Totodată, acest sistem funcționează cu participarea statului, întreprinderilor, gospodăriilor

La finele lunii aprilie curent, rata medie a inflației în Republica Moldova a constituit 27,1%, crescând cu un ritm mai pronunțat decât s-a anticipat anterior din cauza consecințelor crizei pandemice, dar și a celor din regiune. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a prezentat astăzi, 13 mai, Raportul asupra inflației pentru trimestrul II al anului 2022.   Traiectoria ascendentă a ratei anuale a inflației a fost influențată de majorarea contribuțiilor din partea tuturor componentelor la ritmul anual al IPC. Astfel, în luna aprilie curent cel mai mare impact l-au avut prețurile la produsele alimentare, care au atins nivelul de 11%, fiind urmate de prețurile reglementate – 7,1%, inflația de bază – 6,3%, iar prețurile la combustibil,

În Monitorul Oficial din 18 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 81 din 16 februarie cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”. Documentul a fost elaborat în concordanță cu prognoza privind evoluția datoriei de stat pentru perioada indicată și prognoza indicatorilor macroeconomici furnizată de Ministerul Economiei. Totodată, Programul este elaborat în contextul pandemiei COVID-19, ținând cont de situația economică din țară, de măsurile Băncii Naționale cu aplicarea principalelor operațiuni de politică monetară, de constrângerile determinate pe piața financiară locală și impactul acestora asupra finanțării deficitului bugetar.

Pe parcursul anului 2020 în Republica Moldova au fost create 5 mii întreprinderi, iar numărul entităților lichidate a atins 10,5 mii, se constată în studiul privind demografia întreprinderilor care au prezentat rapoarte statistice sau financiare în adresa Biroului Național de Statistică BNS.   Conform datelor studiului, în anul trecut numărul întreprinderilor raportoare a constituit 50,5 mii, dintre care 36,5 mii sunt întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare.

Interviu cu Dorel Noroc, Președintele Asociației Băncilor din Moldova

Pe parcursul anului 2021 au fost constatate 31,9 mii contravenții ce vizează activitatea de întreprinzător, activitatea vamală, fiscalitatea şi valorile mobiliare, fiind în creștere cu 29,6% comparativ cu anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică. Ca urmare a constatării contravențiilor respective, au fost adoptate 31,4 mii decizii de aplicare a sancțiunii, principala fiind amenda. În cazul a 170 de contravenții a fost aplicată confiscarea, iar pentru alte 122 a fost aplicată ridicarea contraechivalentă a obiectului.   Cele mai frecvente încălcări depistate țin de desfășurarea ilegală a activității de întreprinzător (circa 10,0 mii cazuri, ceea ce constituie aproape 32% din totalul amenzilor aplicate pentru această categorie).

Banca Națională a Moldovei a publicat raportul privind evoluția pieței creditelor și a depozitelor în luna octombrie 2021. Potrivit acestuia, creditele noi acordate În luna octombrie 2021 au depășit 4,28 mld. lei, fiind în creștere cu 35,6% față de luna octombrie 2020.   Structura creditelor acordate în luna de raportare a evoluat astfel: 72,6% reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 3,106 mld. lei (în descreștere cu 5,0% față de luna septembrie curent și în creștere cu 51,8% față de octombrie 2020);

Îmbunătățirea guvernanței domeniului securității alimentare în scopul prevenirii și gestionării mai eficiente a potențialelor crize de insecuritate alimentară; facilitarea comerțului internațional în vederea asigurării securității alimentare; dezvoltarea unei piețe locale eficiente și sigure; creșterea productivității în sectorul agroalimentar; asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la produse alimentare sunt obiectivele generale ale Strategiei securității alimentare a Republicii Moldova

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Banca Națională au creat, pe data de 30 martie, un Task Force Grup pentru consultarea setului de măsuri privind atenuarea impactului negativ al crizei pandemice asupra economiei naționale. În cadrul unei conferințe video, reprezentanții acestor instituții au optat pentru un plan de acțiuni consolidat, care să fie structurat pe termen scurt, mediu și lung și care să includă politici de intervenție atât imediate, cât și pentru perioada post-criză pe trei componente de bază: politici monetare, fiscale și structurale.

Principalele prevederi ale proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală 2024 au fost discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Finanțelor, la care au participat, inclusiv, conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal.

Începând cu anul 2022, se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor cum ar fi răscumpărarea anticipată (buy back) a valorilor mobiliare de stat, iar ulterior și a operațiunilor switch1. Totodată, pentru a spori accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS, ca instrumente de economisire și în vederea diversificării canalelor de vânzare, către finele anului viitor va fi implementată o platformă de tranzacționare în mod direct a VMS către persoanele fizice.   Aceste și alte acțiuni sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”, documentul fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

În perioada 15-16 mai 2025, la Bruxelles, a avut loc reuniunea de screening bilateral aferent Capitolului 16 „Fiscalitate”. Reuniunea a fost prezidată de Viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, dna Cristina Gherasimov, și Ministra Finanțelor, dna Victoria Belous, alături de Secretara

În primele 10 luni ale anului curent au fost înregistrați 27905 de șomeri, iar pe parcursul lunii octombrie acest statut a fost obținut de 3340 de persoane, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Comparativ cu luna octombrie din anul precedent, au fost înregistrați mai puțini șomeri, însă în perioada ianuarie-octombrie 2020 au fost înregistrați cu acest statut 41485 cetățeni.   Datele publicate recent de ANOFM demonstrează că circa 64% din șomerii înregistrați (17859 persoane) în ianuarie-octombrie curent provin din mediul rural, iar 36% (10046 persoane) sunt din localitățile urbane.

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

Companiile de asigurări din Republica Moldova au cumulat în anul 2021 prime brute subscrise în sumă de 1,93 mld. lei, volum în creștere cu 32,6% față de cel înregistrat în anul 2020, fiind unul fără precedent în istoria asigurărilor moldovenești, în special având în vedere că a avut loc după un regres de 10,6% a primelor brute subscrise în anul 2020, ca urmare a pandemiei COVID-19, comunică Comisia Națională a Pieței Financiare.   Sectorul rămâne orientat spre asigurările generale, care dețin o cotă de 94,8%, în timp ce asigurărilor de viață le revin 5,2% din volumul total al primelor brute subscrise. Pe segmentul asigurărilor generale, valoarea primelor brute subscrise a însumat 1,86 mld. lei,