Concedierea salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate se admite în cazul în care nu este posibil transferul salariatului cu acordul lui la un alt loc de muncă (funcţie) în cadrul unităţii respective. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în caz de reducere a numărului sau a statelor de

Personalul didactic este obligat să îşi perfecţioneze continuu calificarea profesională

Contractul individual de muncă (CIM), conform art. 45 din Codul muncii (CM), este o înţelegere dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de CM,

În ianuarie-martie anul 2023, câștigul salarial mediu lunar nominal brut, la unitățile cu 4 și mai mulți salariați din sectorul real al economiei și la instituțiile bugetare a constituit 11 486,2 lei, fiind în creștere în raport cu indicatorii înregistrați în primul trimestrul al anului trecut în valoare nominală cu 20,1%, iar în termeni reali (ajustat la indicele prețurilor de consum) – în descreștere cu 3,9%.

  Care este tipul declarației ce urmează să prezinte Gospodăria Țărănească (GȚ), care nu este înregistrată ca plătitori de TVA și are 2 angajați, dar pe parcursul perioadei fiscale 2021 a beneficiat de munca a 5 zilieri ?   În conformitate cu art. 83 alin. (11) din Codul fiscal,  prin derogare de la prevederile art. 83 alin.(2) lit.d) din CF, întreprinzătorul individual sau gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA prezintă, nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată (declaraţie) cu privire la impozitul pe venit.

La data de 1 ianuarie 2024 au intervenit unele ajustări în prezentarea formularului tipizat Informația privind stabilirea drepturilor sociale și medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 126/2017 (în continuare – Informația IRM19).

Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct. Norma legală prevede că salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă.   În articolul „Restricții legale în cazul prestării muncii prin cumul”, publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md”, Olga Donciu analizează normele juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul și atrage atenția că CIM pentru prestarea muncii prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Orice entitate – persoană fizică sau juridică, atât de drept public, cât şi privat, care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizațiile necomerciale, inclusiv instituțiile publice, autoritățile publice centrale și locale, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare,

În cadrul entității, unul dintre angajați se află în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani. Urmează a fi inclus angajatul respectiv în baza impozabilă (în numărul mediu scriptic trimestrial al salariaților),

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

Prin Hotărârea Guvernului nr.316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID-19 (HG nr.316/2021) au fost aprobate următoarele Regulamente: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani şi copii cu dizabilităţi, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educaţional în regim cu prezenţă fizică (Anexa nr.1); Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a indemnizaţiei pentru şomaj tehnic, instituit ca urmare a declarării stării de urgenţă, de asediu şi de război şi a restricţiilor impuse în starea de urgenţă în sănătate publică (Anexa nr.2); Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a compensaţiei salariaţilor pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securităţii, protecţiei vieţii şi sănătăţii populaţiei (Anexa nr.3).

Câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2023 a constituit 12354,7 lei, fiind în creștere față de anul 2022, în valoare nominală cu 17,3%, iar în termeni reali – cu 3,4%, informează Biroul Național de Statistică. Astfel, în sectorul bugetar, în trimestrul IV 2023, câștigul salarial mediu lunar a constituit 11618,5 lei,

În anul 2022 câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile cu patru și mai mulți salariați din sectorul real al economiei și la instituțiile bugetare a constituit 10529,1 lei, fiind în creștere față de indicatorii înregistrați în anul 2021, în valoare nominală, cu 15,5%, iar în termeni reali – în descreștere cu 10,3%.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Ziua Hramului bisericii localității este zi de sărbătoare nelucrătoare. Cum corect se stabilește această zi de sărbătoare pentru unitățile care au subdiviziuni în diferite localități? Ziua de sărbătoare nelucrătoare nu se include în zilele de concediu anual? Cum corect calculăm pentru salariații din unitate care lucrează în diferite subdiviziuni?

Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.

Una din angajate a plecat în concediu de maternitate pe 126 de zile calendaristice. Până la plecarea în concediu de maternitate, persoana nu a depus la angajator o cerere de acordare a concediului ordinar plătit. După expirarea perioadei de maternitate, angajata a solicitat acordarea concediului de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani.

Indicele câștigului salarial real în trimestrul III/2022 față de trimestrul III/2021, calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum, a fost de 86,6%. Astfel, câștigul salarial s-a micșorat în termeni reali cu 13,4%.

În cazul intentării procedurii de insolvabilitate a unității, contractul colectiv de muncă, încheiat anterior declanșării acestei proceduri, va continua să producă efecte pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului. Modificarea, completarea sau încheierea unui nou contract colectiv de muncă la unitatea aflată în proces de insolvabilitate se face numai prin acordul comun al ambelor părți.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 59 de voturi,  proiectul de lege ce are drept scop modernizarea relațiilor de muncă, precum și creșterea productivității și competitivității muncii.

În articol se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri din domeniul fiscal și vamal care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.