Casa Națională de Asigurări Sociale informează că, potrivit art. 3 alin. (1) al Legii nr. 173/2019 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, plătitorii de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cei finanțați de la bugetul public național, sunt obligați să calculeze și să vireze, în mărimea cuvenită și în termenele stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii la BASS, aferente salariilor calculate și altor recompense.

P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md” vine în sprijinul persoanelor fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, dar au obligația să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2021 (sau au intenția de a efectua desemnarea procentuală) cu o recapitulare a tipurilor de venituri și a cotelor impozitelor ce urmează a fi calculate și achitate pentru anul precedent. Tot aici găsiți referirea la articolul din Codul fiscal ce reglementează obligația de calculare a respectivului impozit. Reiterăm, cotele impozitului pe venit sun indicate în tabelul ce urmează sunt cele stabilite pentru anul 2021.

Cetățenii străini titulari ai dreptului de ședere permanentă în Republica Moldova și beneficiarii de protecție internațională vor fi incluși în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, care se asigură în mod individual.   Parlamentul a aprobat cu 59 de voturi în ședința de astăzi, 24 martie, în lectura a doua, proiectul de lege ce are ca scop oferirea cetățenilor străini a condițiilor similare cu cele ale cetățenilor RM privind accesul la măsurile de integrare, servicii medicale și piața muncii.

Începând cu 1 ianuarie 2025, Codul fiscal (CF) prevede modalitatea simplificată de efectuare a controlului fiscal la persoanele fizice cetățeni în corespundere cu prevederile art. 2158/1. Norma dată a fost introdusă în CF prin Legea nr. 214/2024

În rezultatul controalelor ulterioare finalizate în perioada 16 – 27 mai 2022 de către Serviciul Vamal, a fost constatată apariția obligației vamale suplimentare în cuantum de peste 6,74 mil. lei, comunică autoritatea. Devierile țin de următoarele tipuri de încălcări ale legislației vamale: prin intermediul asistenței administrative internaționale în domeniul vamal a fost stabilit că, la momentul vămuirii, a fost acordată neîntemeiat scutirea de taxă vamală în baza originii preferențiale a mărfurilor; atribuirea eronată a codului tarifar al mărfurilor importate (agregate pentru pompare/irigare), fapt ce a condus la beneficierea neîntemeiată de tratament tarifar favorabil (scutirea de TVA (20%) și taxa vamală (10%));  atribuirea eronată a cotei accizei pentru mărfurile accizate importate;

 Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte. 

Noua clauză de neconcurență este cea prin care salariatul este obligat ca, după încetarea CIM, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurența cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizații lunare de neconcurență, pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurență.

 În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoțională este modalitate de promovare a vînzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, cîştiguri, precum şi organizarea de către autorităţi şi instituţii publice a acestor activităţi în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor. 

În Monitorul Oficial din 4 martie curent a fost publicată Hotărârea nr. 6/14 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare din 24 februarie 2022, prin care a fost modificată Hotărârea nr.1/1/2022 privind cuantumul taxelor și plăților pentru anul curent.   Astfel, anexa nr. 1 la aceasta este completată cu punctul 4.14, lista tranzacțiilor pentru care CNPF nu va percepe o taxă fiind suplinită cu cele efectuate conform hotărârilor Curții Europene a Dreptului Omului sau în temeiul actelor judecătorești executorii în vederea transferului valorilor mobiliare pe/din numele statului. Amintim că, anterior, erau scutite de taxe tranzacțiile de moștenire a valorilor mobiliare, cele cu valori

Urmează oare agentul economic să reflecte în Nota de informare (Forma IALS18) informația aferentă dividendelor achitate în folosul persoanei juridice? Potrivit art. 901 alin. (31) din CF, persoanele specificate la art.90 din CF reţin şi achită la buget un impozit în mărime de: – 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv; – 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv.

Persoana fizică cetățean, în baza unui contract de împrumut, a acordat un împrumut în valută străină pe termen de 2 ani unei persoane juridice în valoare de 10 000 EUR.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent se vor majora cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil.lei, în timp ce cheltuielile vor spori cu 6884,9 mil.lei (cu 10,6%) și vor constitui 72 087,5 mil.lei. La rândul său, deficitul bugetar va fi majorat cu 4250,0 mil. lei, până la 19386,0 mil. lei.   Parlamentul a aprobat în lectură finală în ședința de astăzi, 5 mai, cu 59 de voturi,  proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022, acestea fiind determinate atât de criza din sectorul energetic și creștere prețurilor la produsele de bază, cât și de impactul crizei din regiune, precum și

(6.6.8.2) Poate consiliul local să acorde contribuabililor scutiri suplimentare celor prevăzute de legislaţie în partea ce ţine de achitarea taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii?   (6.6.8.1) Cine este scutit de plata taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii?

Pe parcursul lunii septembrie (perioada 1-29 septembrie), angajatul rezidentului parcului pentru tehnologii informaționale (în continuare – Parc IT) s-a aflat în concediu neplătit. Imediat după încheierea concediului, contractul individual de muncă (CIM) a încetat și angajatului i-a fost achitată o compensație pentru 3 zile de concediu nefolosit.

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) activează în conformitate cu Legea asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007). Ele sunt definite ca organizații necomerciale, cu un statut juridic special, create de către persoane fizice

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

Ministerul Economiei a anunțat elaborarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informație (Legea nr.77/2016) care va asigura stimularea dezvoltării și susținerea industriei IT.   Necesitatea elaborării proiectului de act normativ este justificată de circumstanțele cu care se confruntă comunitatea IT din Moldova și din regiune, precum și în vederea oferirii unei previzibilități și perspective investitorilor și potențialilor rezidenți ai parcurilor IT. Proiectul va fi implementat în vederea depășirii constrângerilor imediate și prevede mai multe inițiative în acest sens.

Conform art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de CF. Pentru livrările impozitate1 conform art.104 lit.a), eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie.    La moment pe teritoriul RM sunt în circulație 3 tipuri de facturi fiscale cu aceeași forță juridică, obligații/drepturi privind TVA:

 În conformitate cu art.90 alin.(5) din Cod, prin derogare de la alin.(3) al aceluiași articol, în cazul plăţilor la lichidare, impozitul pe venit se reţine din diferenţa dintre suma îndreptată spre achitare şi valoarea nominală a cotei de participare în capitalul social al agentului economic aflat în proces de lichidare.

PP „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea informației necesare pentru prezentarea conformă a formularului TFSP20, care, fiind pus în aplicare încă în iulie 2020, încă mai provoacă întrebări contribuabililor. În publicația de astăzi explicăm cum poate fi corectată darea de seamă respectivă, unde sunt transferate plățile calculate, care este răspunderea pentru încălcarea prevederilor legislației etc. Unitatea de schimb valutar (USV) a prezentat calculul taxei în Fondul de susținere a populației (Fond) pentru lunile iulie și august ale anului 2020, utilizând forma de raportare PSV. Direcția deservire fiscală ne-a informat că trebuie de prezentat darea de seamă corectată pentru lunile iulie și august. Sunt corecte acțiunile funcționarului fiscal?