Casa Națională de Asigurări Sociale informează că, începând cu 1 decembrie 2020, nu va mai elibera informaţii/certificate pe suport de hârtie. Instituţiile solicitante pot obţine informaţiile necesare prin accesarea datelor deţinute de CNAS cu suportul Agenţiei de Guvernare Electronică.

Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.

La sfârșitul lunii septembrie 2020, soldul creditelor în economie a înregistrat o majorare cu 7,8% faţă de cel raportat la finele lunii septembrie 2019, constituind 46,8 mld. lei. Conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională a crescut cu 12,1% față de septembrie 2019, iar a împrumuturilor în valută străină – cu 0,6%.   Datele oficiale denotă că în portofoliul de credite acordate în perioada de referință cea mai mare pondere (23,2%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Totodată 17% au fost acordate pentru procurarea/construcția imobilului, 16,9% – pentru consum, 8,5% – întreprinderilor din sectorul agrar etc.

Ministerul Finanțelor anunță, că în scopul valorificării fondurilor Împrumutului oferit de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei destinat finanțării Proiectului “Răspuns de urgență la COVID-19 și Suport pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii”, au fost semnate Contractele de Recreditare cu Instituțiile Financiare Participante intermediare:

Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?

Ministerul Finanțelor informează privind disponibilitatea imediată a resurselor primei tranșe în suma de 10 milioane Euro  din împrumutul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) acordat Guvernului Republicii Moldova pentru Suport Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii în cadrul Proiectului de 70.0 mln. Euro „Răspuns de urgență la COVID-19”, care pot fi recreditate agenților economici prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante (IFP) în baza contractelor de recreditare.   Partea de finanțare a sub-proiectelor din fondurile  împrumutului CEB nu va depăși 90% din suma totală a sub-proiectului, iar pentru un beneficiar pot fi finanțate câteva sub-proiecte eligibile, suma cumulativă a cărora nu va depăși în total echivalentul a 2 mil. uro. Suma unui sub-proiect separat nu va depăși echivalentul a 600 mii euro.  

Sistemele informaţionale la general şi sistemul informaţional contabil în particular remodelează structura internă a entităţilor şi contribuie la direcţionarea şi eficientizarea fluxurilor de informaţii din cadrul entităţii și prezintă informații utile pentru managerii de toate nivelurile ierarhice pentru luarea deciziilor, precum și informații necesare utilizatorilor externi de informaţii.   Industria IT se dezvoltă vertiginos, inclusiv în Republica Moldova, oferind noi instrumente care facilitează activitățile economice și, în același timp, generează noi provocări pentru contabilii care trebuie să țină pasul cu noile tehnoligii pentru a satistface necesitățile entităților.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană au semnat Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană pentru realizarea proiectului „Facilitatea de sprijin a răspunsului sistemului de sănătate la situația de urgență COVID-19 și realizarea reformelor conform Acordului de Asociere” în valoare de 9 mil. euro, asistență nerambursabilă. Acordul este destinat acordării suportului Republicii Moldova pentru a răspunde crizei provocate de pandemia COVID-19, precum și în implementarea reformelor asumate în cadrul  Acordului de Asociere UE-RM/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

Centrul de instruire în finanțe din cadrul  Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” a organizat și desfășurat, pe parcursul anului 2020, cursuri de instruire pentru angajații Instituției, cât și cursuri/seminare de instruire pentru contribuabili. Domeniile cursurilor vizate țin direct de profilul Centrului, respectiv de activitatea finanțelor publice, fiscală, vamală, după cum urmează:

În Monitorul Oficial de astăzi, 18 septembrie, au fost publicate decretele de promulgare ale legilor privind modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și a Legii fondurilor obligatorii de asistență medicală. Astfel, noii indicatori bugetari intră în vigoare.   Veniturile bugetului de stat se vor diminua cu 649,5 mil. lei sau cu 1,7% față de indicatorul aprobat și vor constitui 37,2 mld. lei, cheltuielile se vor reduce cu 1 856,7 mil. lei sau cu 3,4% și vor constitui 53,2 mld. lei. Modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, ținând cont de prognozele actualizate ale principalilor indicatori macroeconomici

Recent Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a inițiat un proces de ajustare a acordurilor-cadru semnate cu băncile comerciale, în paralel fiind organizate instruiri pentru ofițerii de credit din cadrul băncilor partenere. În cadrul sesiunilor sunt explicate beneficiile oferite tuturor părților implicate în proces, condițiile de garantare, procesul de solicitare, monitorizare și executare a garanțiilor financiare.   Amintim, ODIMM a îmbunătățit condițiile produsului de garantare destinat ÎMM-lor afectate de criza pandemică, aria de aplicare a acestuia fiind extinsă semnificativ.

În perioada 19-27 octombrie 2020, echipa de experţi a Fondului Monetar Internaţional (FMI) va purta discuții la distanță cu autoritățile Republicii Moldova, din sediul FMI la Washington. Scopul misiunii este de a realiza exercițiul regulat de colectare a informației privind evoluțiile economice recente, a se informa referitor la implementarea angajamentelor asumate în contextul programului agreat cu autoritățile la nivel de experți, care urmează a fi susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanţare extinsă (EFF), precum și pentru a discuta politicile promovate de autorități în vederea menținerii stabilității macroeconomice și bugetare, inclusiv în contextul bugetului pentru anul 2021.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat proiectul de asistență tehnică „SME Policy Support Window”, obiectivul acestuia fiind îmbunătățirea condițiilor de viață pentru o dezvoltare durabilă și incluzivă a întreprinderilor mici și mijlocii din zonele rurale.   Proiectul, cu o durată de 29 de luni, se va axa pe reducerea disparităților economice și sociale din zonele rurale prin introducerea inițiativelor active de ocupare a forței de muncă  și dezvoltarea IMM-urilor în aceste zone. Beneficiar indirect ai proiectului va fi populația rurală din Moldova, care va obține condiții de viață și de muncă mai bune, inclusiv locuri de muncă noi.

Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC anunță despre lansarea publicației „Ghid cu Întrebări și Răspunsuri: Semnătura Electronică” elaborată cu suportul și expertiza Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenției de Guvernare Electronică. Documentul oferă o informație exhaustivă a procesului de utilizare a documentelor şi semnăturilor electronice în Republica Moldova.

Instituțiile de educație timpurie private își vor relua activitatea din data de 17 august 2020, cu respectarea  unor condiții. Decizia a fost luată de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică astăzi, 15 august. Redeschiderea grădinițelor va fi strict coordonată cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în conformitate cu Raportul de autoevaluare privind pregătirea instituțiilor în perioada pandemică.

La sfârșitul lunii octombrie 2020, conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova prezentată lunar de Ministerul Economiei și Infrastructurii, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 63,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 45,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 28,6 mld. lei și a crescut cu 24,6% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 54,9% în total, a însumat 34,7 mld. lei și s-a majorat cu 17,2%.

Voucherul turistic este un document de plată sub formă de bonuri valorice eliberat angajaților pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern, pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii turistice/de călătorie, cazare, alimentare, de recuperare a capacității de muncă, agrement, excursii dacă se regăsesc într-un pachet de servicii turistice.   Noțiunea respectivă ar putea fi inclusă în Codul fiscal, Codul muncii, Legea nr.489/1999 cu privire la sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.352/2006 cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în RM. Proiectul de lege respectiv este înregistrat în Parlament, autor documentului fiind un grup de deputați care susțin că suplinirea legislației naționale cu prevederile respective ar oferi posibilitatea să supraviețuiască sectorului turismului autohton, drept cel mai afectat de consecințele pandemiei.

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 5 noiembrie a fost inclus un proiect  de modificare a unor hotărâri ale Guvernului, scopul fiind simplificarea și ajustarea mecanismului de organizare și funcționare a „Moldova IT park”, precum și facilitarea interacțiunii dintre administrația Parcului și rezidenții acestuia.   Astfel, se propune ca la elaborarea bugetului, programului de activitate și programului de dezvoltare al Parcului IT să participe și Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Camera de Comerț Americană din Moldova, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru  realizează, în perioada 6-18 iulie 2020, chestionarul „Evaluarea impactului COVID-19 asupra climatului de afaceri”. Acesta este adresat întreprinderilor din toate sectoarele economiei naționale și poate fi accesat aici.    Prin intermediul sondajului reprezentanții comunității de afaceri vor putea furniza informații despre măsura în care este afectată activitatea lor, factorii care le dăunează cel mai mult, dar și  acțiunile care i-ar ajuta să facă față situației create.