La 12 august curent, în Monitorul Oficial al RM nr.257-263, a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr. 86 din 10.08.2022 „Cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020”. Ordinul în cauză a fost elaborat în vederea realizării prevederilor Legii nr.160/2022 pentru modificarea unor acte normative prin care au fost operate unele modificări în actele legislative ce vizează regimul fiscal al veniturilor obținute de către persoanele fizice care exercită unele activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri) (Monitorul Oficial al RM  nr. 208-216 din 15.07.2022).

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre impozitarea în Moldova Medievală, precum și conexiuni financiare.

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 901 din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie si/sau folosinţă (locaţiune, arenda, uzufruct) a proprietăţii mobiliare si imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale se calculează prin înmulțirea venitului din vânzări ale bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie emise, cu excepţia loteriilor organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii electronice, cu cota taxei concrete, stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale ( art. 293 alin. (1), lit. b) din anexă la titlul VII din Codul fiscal).

În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (2) din Codul fiscal (în continuare – CF), pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se plăteşte o majorare de întârziere, pentru fiecare zi de întârziere a plăţii lor

Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 370/2020 prin care a fost aprobat formularul UNIF21 – Darea de seamă fiscală unificată/(Declarația) și modul de completare a acesteia.   Astfel, se propune ca în tabelul nr.3 al formularului, în col.7, unde în momentul de faţă se indică numărul de luni în care venitul a fost îndreptat spre achitare, să fie notat codul țării al cărei cetățean este beneficiarul plății conform Clasificatorului codurilor țărilor lumii (Anexa nr.3 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.95 din 30 iulie 2020). Totodată, coloana 7 nu se va completa în cazul în care beneficiarul plății este cetățean al RM, iar dacă beneficiarul plății deține două sau mai multe cetățenii, se va indica cetățenia cu care acesta s-a manifestat

Cheltuielile suportate de către agentul economic în vederea administrării activității economice, achitate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cazul activității de întreprinzător, se vor permite la deducere în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.

Potrivit unor prevederi din statutul SRL-ului  și conform înțelegerii agreate, asociații au decis, de comun acord, să distribuie profitul net după cum urmează: 70 % se vor distribui proporţional cotei de participaţie a asociaţilor; 30% – conform unui mecanism aprobat de către asociați, în funcție de implicarea personală a fiecărui asociat. Este de menționat că toți asociații sunt concomitent și salariați ai întreprinderii.  Care va fi regimul de impozitare pentru profitul care urmează să fie repartizat între asociați, atât proporțional, cât și neproporțional cotei de participație, conform situației expuse supra?

Astăzi, 6 septembrie 2021, intră în vigoare decizia Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei privind majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 1,0 puncte procentuale, care va constitui 4,65% anual. Totodată, se măresc cu 1,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 7,15 și, respectiv, până la 2,15 la sută anual. Norma rezervelor obligatorii rămâne neschimbată.   Decizia BNM a fost luată cu vot unanim, considerând presiunile inflaționiste atât din partea ofertei și a cererii agregate, cât și a riscurilor și incertitudinilor cauzate de evoluția situației pandemice.

Executivul a aprobat, în cadrul ședinței din 3 noiembrie curent, proiectul hotărârii de Guvern privind semnarea Convenției dintre Republica Moldova și Republica Franceză pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. Convenția are ca scop dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două țări, atât în domeniul dublei impuneri a persoanelor fizice și juridice, cât și în scopul atragerii investițiilor străine și va crea condiții egale pentru toți agenții economici care vor desfășura activitate de întreprinzător pe teritoriul statelor contractante.   Potrivit notei informative a proiectului, în procesul discuțiilor cu partea franceză au fost negociate cotele impozitului pe veniturile de la articolul 10 „

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (Monitorul Oficial al RM, 2018, nr. 309-320), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) şi la Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164-XIII din 24.04.1997 (Legea nr. 1164-XIII), care au generat necesitatea operării unor schimbări în modul de raportare pentru anul 2018. Acestea şi vor fi descrise în cele ce urmează.

Cheltuielile suportate de către agentul economic în vederea administrării activității economice, achitate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cazul activității de întreprinzător, se vor permite la deducere în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal.

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Proiectul de modificare a Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice a fost aprobat în plen, în cea de-a doua lectură. Documentul reglementează, inclusiv, privatizarea încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locațiune. Totodată, proiectul prevede extinderea de la unu la trei ani a termenului contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare. Excepție constituie activele din cadrul parcurilor industriale.

Notă: Articolul dat este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în Republica Moldova, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte. Ca o formă a venitului, dividendul reprezintă, conform art.12 din Codul fiscal (CF), venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social1

Prevederile ce țin de limitarea dreptului de utilizare a scutirii personale de către persoanele fizice care obțin venit în sumă mai mare decât plafonul stabilit (360 000 lei) prin Legea nr.122 (în vigoare din 1 ianuarie 2020), prin care au fost operate modificări și completări inclusiv în Codul fiscal, vor fi incluse în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova (în continuare – Regulament). Proiectul hotărârii de Guvern a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este înaintat spre examinare în ședința secretarilor de stat preconizată pentru 28 noiembrie 2019.

Despăgubirile şi indemnizaţiile de asigurare achitate în trimestrul I din anul curent au constituit 159,6 mil. lei, fiind în descreștere cu 14,7% față de achitările efectuate în perioada similară din anul 2020, anunță Biroul Național de Statistică cu referire la activitatea asiguratorilor în lunile ianuarie-martie 2021. Cea mai mare pondere de despăgubiri plătite o dețin cele pentru asigurările de răspundere civilă auto – 78,7 mil.lei sau 49,3% din total, iar cea mai mica – pentru alte asigurări de viață (0,6 mil.lei sau 0,4%).   În același timp, au crescut primele brute subscrise cu 14,8% faţă primele trei luni din anul precedent, constituind în trimestrul I din anul curent 389,8 mil. lei.

Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2018 a fost executat la venituri în sumă de 19790,3 mil. lei, cu 11,1% mai mult față de anul 2017 şi la cheltuieli – în sumă de 19426,5 mil. lei, cu 10,3% mai mult comparativ cu un an mai devreme și cu un excedent de 363,8 mil. lei. În ședința din 29 mai curent, Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018. Este de menționat că veniturile și cheltuielile BASS pentru anul trecut au fost precizate în sumă de 19628,8 mil. lei.