Începând cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil va fi obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică. Mai multe detalii despre crearea, redactarea, semnarea electronică și circulația facturii fiscale în format electronic prin intermediul sistemului informațional automatizat e-Factura au fost prezentate de către reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în cadrul unei ședințe de lucru organizate de Ministerul Finanțelor cu șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale, cu scopul de a le oferi suportul consultativ și tehnic cu privire la utilizarea sistemului.

Tot mai multe autorități și instituții publice bugetare din țară aleg să asigure evidența contabilă și raportarea financiară în format electronic cu utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP 1C) elaborat și dezvoltat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). Conform situației din 1 martie curent, numărul entităților publice care utilizează acest sistem a atins cifra de 772, dintre care 630 sunt deservite de specialiștii CTIF și 142 – de companiile IT partenere cu care instituția a încheiat contracte cu privire la mentenanța SIIECAP 1C.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (13) din Codul fiscal (CF), în cazul finanţării parţiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Totodată, potrivit art. 261 alin. (14) din CF, prin derogare de la alin. (12) și (13) suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe, conform art.

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

La 1 octombrie curent au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 115 din 15 septembrie 2021, prin care a fost aprobată Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii. Aceasta reprezintă o instrucțiune pentru autoritățile contractante și ofertanți, utilizată la inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziţii publice de bunuri și servicii, principalele aspecte ale căreia le vom menționa în acest articol.   Documentația conține 26 anexe1 destinate inițierii, publicării, atribuirii și modificării procedurilor de achiziții publice, precum și menite să faciliteze elaborarea și prezentarea ofertei şi a documentelor care să permită grupului de lucru examinarea şi evaluarea tuturor ofertelor depuse.

Cetățenii nu cunosc principalele concepte financiare, chiar și cele de bază, cum ar fi rata dobânzii, inflația, cursul de schimb, planificarea bugetară sau impozite, cu toate că foarte frecvent sunt implicați în acțiuni cu impact financiar, ca procurarea unui autoturism în leasing, contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuințe în ipotecă, asigurarea bunurilor personale etc. În consecință, lipsa de cunoștințe îi face pe cetățenii să fie mai vulnerabili și expuși riscului de supraîndatorare sau situației de excludere financiară. Pentru a elimina aceste situații, Banca Națională a Moldovei, în colaborare cu Expert-Grup, au lansat proiectul de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”.

Sistematizarea aspectelor ce țin de formularul Avizului de însoţire a mărfii, precum și a dispozițiilor privind operarea cu acesta sunt scopurile elaborării de către Ministerul Finanțelor a proiectului ordinului privind aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Avizul de însoţire a mărfii”, propus de autoritate pentru consultări publice. Conform documentului, Serviciul Fiscal de Stat va fi responsabil pentru tipărirea centralizată a formularelor avizului, eliberarea seriei şi diapazonului pentru imprimarea de sine stătător a avizului de însoţire a mărfii, administrarea, menţinerea, dezvoltarea şi asigurarea funcţionării sistemelor informaţionale

Odată cu exprimarea acordului de utilizare a SIA ,,e-Factura”, contribuabilii se obligă să respecte următoarele condiții: să utilizeze doar o singură formă a documentului pentru unul şi același fapt economic – fie cea generată în Sistemul „e-Factura”, fie cea cu utilizarea formularului pe suport de hârtie specială cu însemne de protecţie procurată de la organul fiscal sau imprimată de sine stătător în modul stabilit; completarea facturilor fiscale electronice va fi efectuată în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 118  al Ministerului Finanţelor „Cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind completarea acestuia semnarea facturii fiscale electronice va fi efectuată cu aplicarea semnăturii electronice avansate calificate conform legislației privind semnătura electronică și documentul electronic, precum și normelor tehnice din domeniu.

Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, care a elaborat un nou proiect de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, impactul asupra deficitului bugetar va constitui 1,05 mld.lei. Conform notei informative a proiectului, cheltuielile bugetare se vor majora cu 90 mil.lei, iar veniturile se vor diminua cu 960 mil.lei. Menționăm că acest proiect vine să substituie Legea nr.56, declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională pe motivul adoptării cu încălcarea procedurii constiuționale de angajare a răspunderii Guvernului.

Responsabilii pentru formarea profesională în domeniul finanțelor publice din cadrul Ministerului Finanțelor și al Instituției publice ”Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) vor beneficia de o rețea de comunicare cu omologii săi din 9 țări europene în materie de formare profesională. Rețeaua a fost constituită la Conferința internațională privind dezvoltarea capacităților de formare în domeniul finanțelor publice, desfășurată la 6 și 7 noiembrie la Haga, Olanda, la care au participat reprezentanți ai entităților de profil din 10 țări, inclusiv din Republica Moldova.

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

Prevederile legislației în vigoare stabilesc, că angajatorul trebuie să declare toate situaţiile de angajare sau eliberare a persoanelor în cadrul întreprinderii prin intermediul raportului IRM 19 în care, obligatoriu, trebuie să fie indicat şi motivul eliberării sau angajării conform Clasificatorului raporturilor de muncă şi Clasificatorului motivelor eliberării din câmpul muncii. Totodată, în clasificatoarele indicate nu se regăseşte un cod separat pentru persoanele angajate care au decedat în perioada angajării la entitate. Ce cod urmează de declarat în cazul persoanelor decedate?

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită directorii gimnaziilor și liceelor să participe la cursul de instruire la distanță cu tema: „Managementul financiar pentru directorii de școală” care va fi organizat, în premieră de către CTIF, în perioada 5 – 7 mai curent. Obiectivul de bază al instruirilor este formarea cunoștințelor teoretice și practice în domeniul managementului financiar al instituției de învățământ, inclusiv în ceea ce privește organizarea procesului de planificare bugetară în cadrul instituției și aplicarea modulului de planificare bugetară în cadrul Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice (SIGFP).

În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Ordinului privind aprobarea formularului Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul sănătății. Astfel, în scopul executării prevederilor cap.101 din Codul fiscal, se propune aprobarea Formularului DASS 19, precum și a Regulamentului privind modul de completare a formularului declarației.

Seminarul cu genericul Provocări și oportunități legate de implementarea IFRS 16 Leasing, care a fost organizat ieri, 15 mai 2019, de către Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Moldova (ACAP) în colaborare cu KPMG, a trezit un interes major al membrilor ACAP şi ai Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), precum și al experților în domeniul contabilității și auditului participanți în cadrul evenimentului. Subiectul a fost prezentat de Cristina Guțu, unul din cei 36 membri ai Consiliului internaţional al ACCA, organizație ce deja a unit peste 710 mii de membri în toată lumea.

Proiectul ce prevede implementarea unor măsuri fiscale ce au ca scop asigurarea sustenabilității fiscale a fost propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul vizează mai multe modificări în Codul fiscal. Astfel, se propune eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 mii lei anual. În acest sens, în nota informativă se menționează că se propune modificarea condiției de utilizare a scutirii personale de 24 mii lei pentru a readuce elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, astfel ca persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget. În acest mod, se impune condiția pentru ca scutirea personală să poată fi utilizată de către persoanele fizice care au venituri mai mici de 360 mii lei anual.

În anul 2019, Republica Moldova urmează să achite cote de membru față de 68 organizații internaționale și regionale. În acest sens, din bugetul de stat se alocă o sumă de circa 60,9 mil. lei. În cadrul ședinței din 27 februarie Guvernul a aprobat proiectul hotărârii privire la achitarea din bugetul de stat pentru anul 2019 a cotelor de membru şi a datoriilor Republicii Moldova faţă de organismele internaţionale şi regionale.

Ministerul Finanțelor vine cu informația conform căreia, în urma întrării în vigoare din 1 octombrie 2018 a reformei fiscale ce include și prevederea de micșorarea impozitului pe venit de la 18% la 12%, dar și majorarea scutirii personale anuale până la 24 de mii de lei, mai multe persoane au început să primeasca salarii majorate. Totodată, Ministerul Finanțelor a fost sesizat că un număr mic de angajați, în special din categoria personalului auxiliar, că aceștia au primit salarii diminuate. Ca urmare a verificărilor operative efectuate de către experții ministerului Finanțelor, s-a depistat că situația a fost cauzată de o eroare contabilă de calcul. Această eroare a fost corectată și în zilele imediat următoare vor fi achitate diferențele de salariu.

Cabinetul de miniștri, în cadrul ședinței din 8 noiembrie, a aprobat un șir de modificări în cadrul normativ ce vin să eficientizeze și să optimizeze procesul de сооrdоnare а asistenței externe. Completările la Regulamentul cu privire la cadrul instituțional şi mecanismul de coordonare și management al asistenței externe, aprobat prin HG nr. 377/2018, prevăd că acordurile/contractele de împrumuturi de stat externe încheiate în numele Guvernului Republicii Moldova și/sau Republicii Moldova și amendamentele la acestea se vor semna de către Prim-ministru sau de către ministrul Finanțelor.