Cine este în drept să solicite depunerea declarației cu privire la impozitul pe venit peste termenul prevăzut de legislație? În ce condiții poate fi acceptată cererea respectivă?                 Prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit este reglementată de art.83 din Codul fiscal1, pentru depunerea de către persoanele fizice a Declarației CET18 fiind stabilit termenul limită 30 aprilie al fiecărui an pentru veniturile obținute și care urmează a fi declarate pentru perioada fiscală precedentă.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a făcut public Raportul privind activitatea Zonelor Economice Libere  din Republica Moldova pentru anul 2019. Conform acestuia, la sfârșitul anului 2019 numărul angajaților în Zonele Economice Libere (ZEL) a înregistrat o creștere de 14,5% în cele 7 ZEL-uri, cu 34 subzone. Din numărul total de subzone, 15 au fost create în anul 2018 (ZAL „Expo-Business-Chişinău” – 1 subzonă, ZEL „Bălți” – 6 subzone, ZEL „Ungheni-Business” – 8 subzone). În 2019 nu au fost create zone și  subzone noi.

Guvernul urmează să aprobe conceptul Sistemului informațional integrat „Asigurarea obligatorie de asistență medicală” (SII AOAM). Documentul a fost elaborat de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat ce a avut loc ieri, 12 noiembrie.   Autorii documentului menționează că sistemele existente implementate anterior sunt deja învechite și nu corespund funcționalului și tehnologiilor existente. Astfel, CNAM a devenit dependentă de un șir de sisteme informatice utilizate strict doar de către anumite subdiviziuni, acestea fiind orientate în cea mai mare măsură spre necesitățile și business-procesele fiecărei subdiviziuni în parte.

Seceta anului 2022 a avut impact negativ asupra producătorilor agricoli din Moldova. În aceste condiții mai mulți contabili-practicieni întâmpină dificultăți ce țin de contabilizarea și determinarea obligațiilor fiscale în cazul vânzării producției agricole la preț mai mic decât costurile de producție. În articolul dat venim cu recomandări și analiză aferente aspectelor contabil și fiscal la acest subiect.

В повестку дня заседания госсекретарей был включен проект постановления правительства об утверждении законопроекта об услугах коллективного финансирования.  Этим законом предлагается регламентировать деятельность в сфере услуг коллективного финансирования (УКФ) как одну из форм альтернативного привлечения средств на различные предпринимательские цели.    Речь идет об УКФ, которые предполагают последующие финансовые выгоды инвесторов, вложивших средства в финансирование бизнес-проектов. Нефинансовые модели УКФ, такие как сбор пожертвований, инвестиции в предзаказ, покупка товаров в аванс и пр. регулируются другими законодательными актами – о пожертвованиях, благотворительности и спонсорстве, о купле-продаже товаров и услуг.

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Reiterând deschiderea pentru discuții pe marginea oricărui subiect reflectat în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor a organizat o ședință cu participarea reprezentanților Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) pe marginea subiectelor ce vizează măsurile de ordin fiscal, fiind puse în discuție propunerile ce se conțin în proiectul de lege privind politica fiscală și vamală ce vin să consolideze autonomia financiară și decizională a autorităților locale.   Acestea țin de:

Tinerii din Republica Moldova care au absolvit  Etapa a II-a a Programului  „Start pentru TINERI”, au posibilitatea să aplice și la componenta de finanțare. Organizația pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM) a lansat, începând cu 13 octombrie curent, un nou apel de granturi în cadrul acestui proiect.   Astfel, concursul se desfășoară în perioada 13 octombrie – 9 noiembrie 2020, depunerea proiectelor investiționale fiind efectuată în regim online. 

Țările Baltice reprezintă o platformă de afaceri avantajoasă pentru Republica Moldova și pentru multe companii din țară ar putea deveni o oportunitate neexplorată anterior. Afirmația a fost făcută de către directorul Agenției de Investiții din Republica Moldova, Rodica Verbeniuc, în cadrul celei de-a 11-a ediții a evenimentului „Export Morning”, la care au fost prezentate oportunități și modalități de acces pe piețele Țărilor Baltice în scopul sporirii volumului de export și diversificării pieței.   Deși aceasta este ultima ediție din cadrul programului, în curând va fi lansată o nouă versiune a acestuia, pentru a continua asistența informațională și practică a exportatorilor autohtoni.

Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 30 noiembrie curent un șir de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.   Conform autorilor, revizuirea Planului a fost efectuată în urma analizei informației prezentate de autoritățile publice pentru primele nouă luni ale anului curent, precum și în baza monitorizării lunare asigurate de Cancelaria de Stat, fiind constatat că, din totalul celor 333 activități planificate pentru lunile ianuarie-septembrie ale anului 2020, au fost realizate circa 50% (166 activități), dintre acestea 47 înainte de termen.

Adoptarea legislației cu privire la parcurile pentru tehnologia informației a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional.   Primul parc IT virtual a fost lansat la 1 ianuarie 2018, iar rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate.  Numărul rezidenților Moldova IT Park a depășit, recent, cifra de 600 companii, dintre care 100 companii au aderat la parcul IT pe parcursul anului 2020. Aproape 50% dintre rezidenți sunt companii create după lansarea Moldova IT Park.

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

Pe parcursul anului 2018, Secretariatul Consiliului Economic a asigurat întrevederea comunității de afaceri și instituțiilor donatoare cu prim-ministrul în cadrul a 14 ședințe, de două ori mai multe decât în anul trecut. Totodată, în anul 2018 au fost organizate circa 70 de ședințe ale celor șase Grupuri de lucru din cadrul CE, la care au fost invitați peste 2000 de participanți. Datele sunt incluse în Raportul de activitate al CE pentru anul 2018. Potrivit Raportului, în anul 2018 la platforma Consiliului Economic au aderat 29 de membri noi. În momentul de faţă, Consiliul numără 100 de membri, dintre care 41 sunt reprezentanți ai asociațiilor de business,

La data de 15 octombrie 2025 a avut loc ședința grupului de lucru nr.5 „Creșterea competitivității RM în contextul aderării la UE, al Consiliului Economic de pe lângă Prim-Ministrul Republicii Moldova, în cadrul căreia s-a discutat proiectul de lege cu privire la cerințele de accesibilitate aplicabile unor produse și servicii.

 Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, în ședința de astăzi, raportul asupra proiectului de modificare a unor acte normative (politica bugetar-fiscală pentru anul 2021), pentru prima lectură.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.  

Premierul Ion Chicu a prezentat comunității de afaceri din Japonia avantajele dezvoltării afacerilor IT în Republica Moldova. Webinarul de afaceri Japonia-Moldova a fost inițiat de Organizația Japoneză pentru Comerț Exterior (JETRO) și ODIMM. La eveniment au participat E.S. dl Katayama Yoshihiro, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, dl Hoshino Yoshitaka, vicedirectorul executiv al JETRO Tokyo, precum și reprezentanții instituțiilor de profil ale statului, comunică serviciul de presă al Guvernului. Prim-ministrul a apreciat relațiile bilaterale de prietenie și cooperare moldo-niponă, dezvoltate constant în diverse domenii: „Dezvoltarea economică durabilă, sprijinirea creșterii industriale, în special, în agricultură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii,

   În perioada 3-18 iulie 2020 s-a desfășurat sondajul ”Impactul pandemiei COVID-19 asupra activității companiilor din Moldova: realități, așteptări, acțiuni”, efectuat de Camera de Comerț Americană din Moldova, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Menționăm că aceasta este cea de-a doua ediție a sondajului, prima fiind efectuată în luna aprilie curent.   Astăzi, rezultatele sondajului au fost prezentate pe platforma Consiliului Economic, în cadrul unei ședințe online. 

Conducerea Ministerului Finanțelor, în persoana șefului de Direcție politici fiscale și vamale, împuternicit cu exercitarea funcției de secretar de stat, domnul Dorel Noroc și conducerea Serviciului Fiscal de Stat, în frunte cu directorul instituției, domnul Serghei Pușcuța, au avut un dejun de afaceri cu Asociația Business-ului European (EBA). Reuniunea a avut loc în dimineața de astăzi, 16 mai 2019, la eveniment fiind prezenți circa 40 de reprezentanți ai mediului de afaceri din țară.

Întreprinderile din întreaga lume au fost și încă rămân afectate de consecințele negative provocate de pandemie. Totodată, acestea trebuie să elaboreze strategii eficiente pentru etapa post-criză. Ce acțiuni sunt binevenite pentru continuitatea afacerii? Cum poate supraviețui businessul în timpul unei crize? Cum ne ajută comunicarea în aceste situații? Răspunsul la aceste și alte întrebări a fost propus în cadrul unui webinar dedicat IMM-urilor organizat de Echipa Consultanță pentru Micul Business, BERD Moldova, cu suportul EU4Business a UE, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Consiliul Economic și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).