Evaluarea și reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării cu utilizarea metodelor de evaluare de piață, prevăzute în două Regulamentele aprobate astăzi, 18 noiembrie 2020, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri, prezintă un concept absolut nou pentru Moldova. Odată cu intrarea documentelor în vigoare, va fi abrogată Hotărârea Guvernului nr. 1303/2004 despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării.   Autorii documentelor declară și condițiile ce au impus elaborarea proiectelor de Regulamentul privind evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării și Regulamentul privind reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării (Regulamente).

Conform prevederilor art. 5 din Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr. 246/2017 (Legea nr. 246/2017)și art. 47 din Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997), entitățile cu capital de stat (întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat) sunt obligate să achite anual, în bugetul de stat, defalcări și respectiv, dividende din rezultatele financiare obținute, acestea reprezentând venituri în bugetul de stat.

Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis vineri, 16 august, după dezbateri în ședința publică, majorarea cu 5,58 la sută a prețului reglementat la energia electrică furnizată populației de către compania Gas Natural Fenosa Furnizare Energie. Potrivit hotărârii ANRE, prețul la energia electrică furnizată de Gas Natural Fenosa Furnizare Energie consumatorilor casnici a fost stabilit la nivel de 189 bani pentru un kilowatt/oră, față de cel actual de 179. Pentru consumatorii ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de tensiune medie (6–10 kV) prețul a fost redus de la 160 la 153 bani pentru un kilowatt/oră și pentru consumatorii racordați la rețelele de distribuție de tensiune înaltă (35, 100 kV), a fost majorat de la 134 bani pentru un kilowatt/oră la 138 bani.

O echipă de experți ai Băncii Mondiale, condusă de Directorul de țară pentru Moldova, Anna Akhalkatsi, a vizitat Ministerul Economiei și Infrastructurii. În discuțiile cu ministrul Economiei, Anatol Usatîi, părțile s-au axat pe subiecte ce țin de sporirea competitivității la export a întreprinderilor din Moldova, reducerea constrângerilor şi a poverii cadrului de reglementare asupra mediului de afaceri, implementarea la maxim a Ghișeului unic electronic, dar și continuarea reformelor în domeniul întreprinderilor de stat (procesul de privatizare). Anatol Usatîi a trecut în revistă prioritățile și planurile pentru anul 2020 ce vizează securitatea energetică, reabilitarea drumurilor, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea transportului rutier, atragerea investițiilor străine etc.

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Parlamentul a votat ieri, 6 februarie curent, în prima lectură proiectul de lege privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale. Documentul reglementează procedurile de atribuire a contractelor de achiziție aplicate de către entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele respective. Gabriela Cunev, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, susține că scopul principal al proiectului de lege este asigurarea transparentizării procesului achizițiilor publice efectuate de către entitățile din sectorul utilităților, precum și alinierea cadrului normativ național la acquis-ul Uniunii Europene.

Conducerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a aprobat o nouă strategie pentru Republica Moldova, care va ghida activitatea politică și investițiile băncii în țara noastră în următorii cinci ani.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), 2021) Entitatea cu drept de extracție a resurselor minerale contabilizează costurile de extracție a acestora în conformitate cu prevederile SNC INC, pct. 75-78, luând în considerare particularitățile tehnologice ale proceselor de extracție închisă a apei potabile, minerale, curative sau de extracție deschisă a nisipului, prundişului, argilei, pietrei brute, de construcție, granitului, precum şi structura entității.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită specialiștii începători în finanțe publice să se înscrie la cursul de instruire la distanță cu tema: „Finanțe publice: practica și teoria pentru specialiștii începători”, care va loc în perioada 15 – 19 iunie 2020.     Cursul are o durată de cinci zile, 18 ore de studii și se va desfășura în intervalul orelor  9.00 și 13.00. Instruirile sunt contra plată. Ele vor decurge în regim de videoconferință, cu utilizarea aplicației Zoom.

Bugetul de stat pentru anul 2020 se aprobă la venituri în sumă de 44,1 mld. lei, cu 8,6% în creștere față de anul curent, iar la cheltuieli – în sumă de 51,5 mld. lei, fiind mai mari cu circa 11% față de cheltuielile precizate pentru anul 2019. Deficitul se preconizează în sumă de 7,4 mld. lei. În cadrul ședinței de ieri, 27 noiembrie, Guvernul a aprobat proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020. După cum a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul este fundamentat pe o creștere economică de 3,8%, nivelul inflației de 5,7%, o majorare a exportului de 9%, a importului – cu 7,1%, creșterea salariului mediu pe economie cu 8,7%.

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

Guvernul Republicii Moldova intenționează să implementeze un șir de măsuri ce vor asigura o creștere durabilă a volumului de producere în sectorul laptelui. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Programului național de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova (PNDSL), care a fost examinat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor de stat.   Autorii afirmă că obiectivul general al programului prevede înființarea de exploatații competitive și retehnologizarea celor existente prin atragerea investițiilor și folosirea fondurilor structurale în domeniul creșterii animalelor.

În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean a inspectat câteva loturi de șantier ale conductei Iași-Ungheni-Chișinău, precum și complexul administrativ al „Vestmoldtransgaz” de la Ghidighici. Ministrul s-a documentat pe marginea implementării Proiectului investițional „Costrucția gazoductului Ungheni-Chișinău” și dificultăților în contextul restricțiilor impuse de starea de urgență. De asemenea, ministrul s-a interesat despre activitatea muncitorilor și respectarea regulilor de protecție, prevăzute de protocol.

Cabinetul de miniștri a adoptat în cadrul ședinței de astăzi proiectul Legii privind achizițiile în sectoarele energeticii, al apei, al transporturilor și al serviciilor poștale. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că scopul principal al proiectului de lege constituie alinierea cadrului normativ național la acquis-ul Uniunii Europene, precum și transpunerea elementelor de bază ale directivei Uniunii Europene nr. 2014/25/UE din 26 februarie 2014: „Importanța proiectului este de a reglementa procedurile de atribuire a contractelor de achiziție, care vor fi aplicate de către entitățile care desfășoară activități relevante în domeniul energiei, apei, transportului și poștei. Domeniul de aplicare al prezentei legi nu include serviciile de interes general fără caracter economic”.

Procesul tehnologic de extracție a nisipului, prundișului, pietrișului, argilei prevede decopertarea masei miniere pe sectorul respectiv al terenului contractat sau pe întregul teren, transportarea solului săpat la locul de depozitare, extracția și încărcarea acestor minerale utile cu ajutorul excavatoarelor în mijloace de transport (autobasculante) și transportarea lor până la consumatori (cumpărători) sau transportarea până la depozitul produselor finite.

Procesul tehnologic de extracție a nisipului, prundișului, pietrișului, argilei prevede decopertarea masei miniere pe sectorul respectiv al terenului contractat sau pe întregul teren, transportarea solului săpat la locul de depozitare, extracția și încărcarea acestor minerale utile cu ajutorul excavatoarelor în mijloace de transport (autobasculante) și transportarea lor până la consumatori (cumpărători) sau transportarea până la depozitul produselor finite.

„Procesul de atragere a investițiilor și luare a deciziei este unul îndelungat și deloc simplu. Pentru ca un investitor de talie internațională să vină pe piața Republicii Moldova, este nevoie ca un șir întreg de pași să fie parcurși, iar investiția acestuia să fie securizată. Agenția de Investiţii asigură acoperirea a 4 etape din cele 7 ale procesului investițional și servește drept platformă multifuncțională. Printre instrumentele de promovare a ofertei de țară, utilizate de Agenție, se regăsesc forurile, misiunile de afaceri, ședințele tehnice și sesiunile de B2B. În context, “Moldova Business Week” este cea mai importantă platformă de comunicare, care acoperă toate sectoarele strategice și servește în multe cazuri drept factor decizional în lansarea unei afaceri în Republica Moldova.

Bugetul de stat pentru anul 2020 este un buget destul de echilibrat, realist, care ține cont de angajamentele asumate de Guvern prin programul de Guvernare. La elaborarea proiectului s-a respectat tendința de majorare a salariilor pentru bugetari, au fost luate în calcul toate angajamentele sociale, precum și s-a pus un accent sporit pe componenta investițională, a declarat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei pentru consultări și negocieri colective care a avut loc ieri, 25 noiembrie. Principalii parametri au fost prezentați de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina. Astfel, veniturile bugetului de stat în anul 2020 sunt prognozate în sumă de 44 136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt – la nivel de 50 251,9 mil. lei, fiind în creștere cu 8,4% comparativ cu anul 2019.

Sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) contribuie anual la formarea PIB cu circa 11-12%, potrivit unui raport publicat de Biroul Național de Statistică. Astfel, acesta este sectorul care avansează rapid și contribuie esențial la creșterea economică și reducerea sărăciei. În acest domeniu sunt create anual peste 2 mii de locuri de muncă cu calificare înaltă și oferite câștiguri salariale decente și oportunități de dezvoltare. Potrivit datelor, în anul 2017 peste 20 mii de salariați activau în sectorul TIC sau peste 3% din totalul angajaților din țară.