În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) din Codul fiscal, persoanele indicate la alin. (3) din articolul menționat sînt obligate, pînă la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, să prezinte beneficiarilor veniturilor (cu excepţia celor ce au obţinut venituri conform art. 901 şi art. 91 alin.(1)) informaţii privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii.

Pentru a nu afecta drepturile persoanelor asigurate la stabilirea drepturilor sociale ale persoanelor asigurate, în special, a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, Casa Națională de Asigurări Sociale solicită ca informaţia prezentată de angajatori despre contribuţiile calculate şi achitate angajaților să fie înscrisă corect în Darea de seamă IPC21, cu depunerea operativă a acesteia în mod electronic sau pe suport de hârtie, după caz, deoarece legislaţia prevede termene concrete de stabilire a prestaţiilor sociale de către CNAS.   Totodată, CNAS reaminteşte angajatorilor că aceștia urmează să prezinte Dările de seamă IPC 21 în termene cât mat restrânse.

Raportul cu privire la implementarea Planului de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2020 a fost prezentat în cadrul ședinței Consiliului executiv al SFS, care s-a desfășurat la data de 1 februarie 2021. Conform documentului, Planul de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2020 au fost incluse 80 activități din care s-au realizat pe deplin 73 sau 91%.   Printre cele mai importante realizări menționăm: executarea părții de venituri la buget; consolidarea capacităților instituționale; îmbunătățirea activității de conformare fiscală; dezvoltarea noilor servicii electronice destinate contribuabililor și autorităților publice.

Criza pandemică, cu care s-a confruntat întreaga societate pe parcursul anului 2021, inclusiv mediul de afaceri, dar și criza climatică (seceta) a făcut ca activitatea Confederației Naționale a Patronatelor în anul precedent să fie orientată spre identificarea unor soluții viabile de depășire a problemelor agenților economici, dezvoltarea în condiții optime a afacerilor și, implicit, creșterea economică/ bunăstarea populației, se menționează în Raportul de activitate prezentat astăzi, 27 mai, în cadrul adunării generale a CNPM.   Astfel, un subiect prioritar pentru CNPM pe parcursul anului precedent a constituit digitalizarea economiei

Organele cu atribuţii de administrare fiscală expun informaţia privind lipsa sau existenţa restanţelor față de buget pentru a fi accesată de către persoana fizică prin intermediul portalului guvernamental al cetățeanului și persoana juridică prin intermediul portalului guvernamental al antreprenorului. Documentele electronice descărcate din cadrul portalului guvernamental al cetățeanului și portalului guvernamental al antreprenorului sunt semnate electronic de către posesorul acestor portaluri și au aceeași valoare juridică ca și documentele eliberate pe suport de hârtie de către organele cu atribuţii de administrare fiscală.

• Formulele contabile întocmite la înstrăinarea autocamionului și autoturismului sunt similare?   • Cum urmează a fi reflectată tranzacția în factura fiscală?   • De ce aspecte privind aplicarea TVA și a impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător urmează să țină cont entitatea în cazul vânzării autoturismului și camionului?

Este calificat drept rezident al Republicii Moldova cetățeanul străin, dacă acesta deține permisul de ședere permanent/provizorie pe teritoriul țării noastre?  Întru confirmarea rezidenței sale, cetățeanul strain – deținătorul permisului de ședere permanentă/provizorie urmează să solicite Certificatul de rezidență pentru a fi prezentat companiei din RM  prin prisma prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor nr.50/2017?   În conformitate cu prevederile art.5 pct.5) lit.a)  din Codul fiscal, rezident este considerat orice persoană fizică care corespunde cerinţelor stabilite1.

Printre obiectivele activității de control planificat de Serviciul Fiscal de Stat pentru anul 2022 se regăsesc:   orientarea acțiunilor de control prioritar spre segmentele cu nivel de risc de neconformare fiscal și spre contribuabilii cu risc eminent de admitere a încălcărilor fiscale; sancționarea cazurilor de încălcare fiscal, în scopul încurajării conformării voluntare;

Amintim contribuabililor că se apropie perioada în care unii dintre ei vor primi avizul de plată a impozitului pe avere, care este aplicat în Republica Moldova începând cu perioada fiscală 2016. Conform prevederilor art. 2871 din Codul fiscal, impozit pe avere este impozitul aplicat asupra averii contribuabilului sub formă de bunuri imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepția terenurilor), în cazul în care acestea satisfac condițiile specificate în titlul VII „Impozitul pe avere” din CF.   Termenul de calculare a acestui impozit şi de prezentare a avizelor de plată se realizează de către Serviciul Fiscal de Stat până la 10 decembrie pentru situaţia existentă la 1 noiembrie a anului de gestiune și este stabilit în art. 2876 din CF.

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.

Potrivit art. 8 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să beneficieze de facilităţile fiscale, la care are dreptul conform legislaţiei fiscale, pe perioada fiscală în care a întrunit toate condiţiile stabilite.

Potrivit pct.6 din Instrucțiunea privind modul de calculare şi achitare a plăţilor pentru emisiile şi deversările de poluanţi şi depozitarea deşeurilor (Anexa nr.3 la ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului nr.15 din 22 ianuarie 2019)

Restituirea mijloacelor din BASS se efectuează în baza cererii plătitorului. În caz de nedepunere a cererii privind restituirea mijloacelor din BASS, excedentul sumelor plătite în plus se lasă în contul stingerii obligaţiilor ulterioare. Totodată, restituirea va fi posibilă cu condiţia că plătitorul nu are restanţe faţă de BASS. În cazul în care plătitorul are obligaţii faţă de acest buget, în mod prioritar va fi asigurată stingerea acestora.   Casa Naţională de Asigurări Sociale,  în scopul ajustării reglementărilor restituirii sau recuperării a mijloacelor din bugetul asigurărilor sociale de stat, a operat modificări la Regulamentul privind restituirea sumelor din bugetul asigurărilor sociale de stat plătitorilor de contribuţii.  Ordinul nr. 201-A din 29 septembrie 2021 a fost plasat pe pagina oficială a autorității.

Ordinul Ministrului Finanțelor nr.17/2020 cu privire la aprobarea formularelor tipizate ale Avizelor de plată va fi completat cu anexa nr. 7 – formularul tipizat al Avizului de plată la taxa pentru parcaj.   Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificare OMF nr. 17/2020. Documentul a fost elaborat în scopul executării prevederilor art. 191 și titlului VI din Codul fiscal, a Legii nr. 1056/2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din CF, ținând cont de modificările şi completările operate prin Legea nr. 204/2021 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2022).

În luna mai 2017 directorul I.M. a majorat salariile lucratorilor, inclusiv salariul propriu, fără a avea însă dreptul de a mări salariul personal. Fondatorii I.M. la adunare au decis ca directorul să întoarcă diferenţa de suma a salariului său pentru anul 2017. Însă formele REV pe 2017 au fost prezentate. Cum să procedăm corect, având în vedere, ca 26.03.2018 a fost ultima zi de prezentre a corectarilor la REV-uri și situațiile financiare sunt prezentate?

În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017), situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații aferente activității entității. În vederea realizării acestui obiectiv, pe care trebuie să o ofere contabilitatea, se impune respectarea principiului prudenței, prevăzut în art. 6 din Legea nr. 287/2017, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea activelor și a veniturilor și/sau subevaluarea datoriilor și a cheltuielilor.

La 18 august curent, în cadrul SIA „e-Factura” au fost lansate noi funcționalități aferente procesului de anulare a facturii fiscale din statutul „Finisate”, emise în cadrul sistemului prin ciclul lung.   Anularea facturii fiscale în SIA „e-Factura”, emise prin ciclul lung, poate fi efectuată cu acceptul oferit în cadrul sistemului de către ambele părți ale tranzacției: Furnizor și Cumpărător, fiind necesar ulterior de asigurat evidența și raportarea corectă a datelor facturii fiscale.  

Potrivit art. 323 alin. (6) din Legea viei și vinului nr. 57/2006, obligativitatea de plată a contribuţiei se răsfrânge asupra tuturor subiecţilor contribuitori la Fond rezidenţi în Republica Moldova şi intervine la data eliberării facturii fiscale, a bonului de plată fiscal sau la data depunerii declarației de export.      Totodată, potrivit art. 11 alin. (1) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.

 În cazul în care entitatea a decis să anuleze factura fiscală pe suport de hârtie completată cu erori, care este procedura de anulare a acesteia? Este obligatorie raportarea facturilor fiscale anulate în Registrele de evidenţă a livrărilor și procurărilor?  Conform art. 117 alin. (1) din Codul fiscal (CF), subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de CF.

Fiecare contribuabil - persoană fizică rezidentă, care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901 din Codul fiscal, are dreptul la o scutire personală anuală. Prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicarea scutirilor acordate soției/soțului şi scutirilor pentru persoanele întreținute, în condițiile prevăzute de Codul fiscal. (În articolul 901 din Codul fiscal sunt specificate următoarele tipuri de venituri: royalty, dividende, din câştigurile de la jocurile de noroc, veniturile de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole, etc.)