Toate PET-urile din Moldova, deșeuri care rămân în mare parte după consumul băuturilor răcoritoare, pot fi reciclate în jumătate de an. Problema majoră constă în faptul că nu are cine să le colecteze și să le sorteze. Aceasta este afirmația lui Vasile Bejenari, fondatorul companiei Gelibert, producător de băuturi răcoritoare din Republica Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței de presă „Daunele de milioane ale reducerii taxei ecologice”, la care au participat mai mulți producători autohtoni. Potrivit președintelui Asociației producătorilor de conserve Speranța Con,Ștefan Golubciuc, pe parcursul a zece ani, în bugetul de stat, au ajuns circa 2,5 mld. lei, bani suficienți pentru crearea unei infrastructuri necesare pentru colectarea, sortarea, reciclarea și utilizarea deșeurilor. Totodată, ultimele inițiative legislative și anume modificările propuse la Legea nr. 1540 din anul 1998, ar duce la pierderi de aproximativ 70 de milioane la bugetul de stat, bani care ar putea, totuși, soluționa problema.

I. Aspecte juridice ale activităţii Lombardurile sunt instituții de creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte. Lombardurile își pot desfășura activitatea doar după obţinerea licenței. În activitatea sa entitățile (casele de amanet) se conduc de următoarele acte normative:

Astfel consideră expertul economic al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul, Iurie Gotişan. Într-un studiu el a menţionat că „Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR) are un buget de circa 200 mil. lei pentru anul 2017, ceea ce constituie doar 0,3% din PIB, în timp ce Estonia şi Lituania alocă pentru acest domeniu circa 5% din PIB, iar Romania — peste 2,5%”.

Guvernul a susținut proiectul cu privire la crearea parcului Moldova IT park — primul parc pentru tehnologia informației din țara noastră, precum și regulamentul de funcționare al acestuia.

Prin decizia consiliului local, au fost stabilite două taxe: taxa de piaţă şi taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii, sub incidenţa cărora, în calitate de subiect al impunerii apare întreprinderea noastră. Totodată, analizînd decizia consiliului local şi legislația fiscală în vigoare am concluzionat că obiectul impozabil corespunde pentru ambele taxe: în cazul unităților de comerț şi/sau prestări servicii – suprafața ocupată de acestea, iar în cazul taxei de piață – suprafața terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei.

În cadrul vizitei oficiale în Israel, Prim-ministrul Pavel Filip s-a întâlnit cu Premierul Statului Israel, Benjamin Netanyahu. Oficialii au făcut un schimb de opinii pe marginea stadiului actual al relațiilor bilaterale şi asupra perspectivelor dezvoltării în continuare a acestora.

Potrivit Codului de executare, executorul judecătoresc are dreptul la remunerarea lucrului său şi la rambursarea cheltuielilor legate de activitatea sa. Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi spezele procedurii de executare sunt achitate în avans, în temeiul unui borderou întocmit de executorul judecătoresc, de către creditor sau de persoana care solicită efectuarea acţiunilor respective.

Planul Guvernului de la Viena de a reduce taxa pe bănci şi de a o lega de profituri ar trebui să îmbunătăţească competitivitatea sectorului bancar austriac faţă de rivalele europene şi să accelereze redresarea, dar generarea capitalului este încă modestă, se arată într-un raport al agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings.

Afirmația a fost enunțată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, în cadrul ședinței de ieri a Guvernului, în care cabinetul de miniștri a decis susținerea Planului național de acțiuni în domeniul facilitării comerțului pentru perioada anilor 2018 – 2020.

Executivul a aprobat, în cadrul ședinței de ieri, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Documentul a fost elaborat în conformitate cu prioritățile de politici publice ale Guvernului și ținând cont de prevederile acordurilor de finanțare cu partenerii de dezvoltare.

Guvernul, prin Hotărârea nr. 1040 din 5 decembrie 2017 pentru aprobarea Avizului asupra amendamentelor înaintate la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, a acceptat o serie de modificări şi completări la Codul fiscal.

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal obligatoriu va fi notificat de orice entitate ce operează cu aceste date, în conformitate cu Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal. În același timp, în mai 2018 intră în vigoare Regulamentul european privind datele cu caracter personal, prevederile căruia vor fi aplicate în toate țările în care sunt cetățeni ai UE, inclusiv în Republica Moldova. Despre aspectele legislației naționale şi celei comunitare ce ţin de datele cu caracter personal, s-a discutat în cadrul seminarului Noutăți legislative 2018 – principalele provocări pentru entități, organizat de ACAP.

Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi este completată cu noţiunea de antreprenoriat social, care este o activitate de antreprenoriat desfăşurată în scopul soluţionării unor probleme sociale în interesul comunității, orientată spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității şi creşterea incluziunii sociale.

Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei din 4 iulie 2018 Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător. Documentul este unul din cele trei regulamente elaborate cu scopul integrării normelor ce țin de determinarea obligațiilor fiscale a impozitului pe venit într-un singur act.

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor a comunicat datele privind exportul produselor de origine vegetală din Republica Moldova pentru anul 2017. Conform datelor ANSA, exporturile sunt în continuă creștere ca volum și mai variate ca piețe de desfacere. Sortimentul produselor cuprinde fructe și legume în stare proaspătă și uscată, plante medicinale uscate pentru ceai, semințe de nuci, cereale cu bob integru precum și prelucrate mecanic, semințe pentru însămânțare, material săditor (pomicol, viticol, decorativ), produse de cofetărie care conțin cacao, produse din lemn și materii vegetale.

Instituțiile medico-sanitare private, care vor fi licențiate și acreditate, vor putea acorda servicii medicale de profilaxie, diagnostic, tratament și supraveghere în domeniul oncologic. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură în cadrul ședinței Parlamentului din 19 octombrie curent.

Actualul sistem de achiziţii publice electronice SIA „RSAP”, utilizat în Moldova, este tehnologic depășit și nu conține funcționalități care să asigure desfășurarea în formă electronică a întregului proces de achiziții și în același timp diferă conceptual de noul sistem „MTender”.

Un proiect ce prevede expres că doar șomerii înregistrați la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă din cadrul familiilor beneficiare de ajutor social vor presta activități de interes social a fost susținut de Guvern.

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap.101, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18.