În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

La data de 15 octombrie 2025 a avut loc ședința grupului de lucru nr.5 „Creșterea competitivității RM în contextul aderării la UE, al Consiliului Economic de pe lângă Prim-Ministrul Republicii Moldova, în cadrul căreia s-a discutat proiectul de lege cu privire la cerințele de accesibilitate aplicabile unor produse și servicii.

Conform unui studiu, circa 97% din activitățile contabile sunt deja susceptibile digitalizării, impactul tehnologiilor la nivelul acestei profesii impune contabilii să-și reconfigureze activitatea, însă ei demonstrează că știu să facă față oricăror provocări. În condițiile actuale ale pandemiei, serviciile electronice au fost utilizate pe larg de către entități, mai mult ca atât, mediul de business intenționează să „migreze” tot mai mult pe online, astfel, contabilii sunt nevoiți și ei să se adapteze la o nouă realitate.

În regiunile din Moldova în care nu sunt zone economice libere sau parcuri industriale, urmează a fi create platforme industriale multifuncționale (PIM) în scopul creșterii competitivității și productivității și a ocupării forței de muncă a sectorului industrial în zonele respective.   Guvernul a aprobat în ședința din 13 octombrie curent proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Programului-pilot de creare a platformelor industriale multifuncționale.

Femeile antreprenoare din Republica Moldova pot obține granturi pentru afacerile orientate spre export și inovare. Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat Componenta III a Programului „Femei în Afaceri” – Suport pentru companiile în creștere – care oferă finanțare nerambursabilă de până la 1 649 000 lei.

Cardul de masă „Up Dejun” continuă să fie unul dintre cele mai inovative instrumente de motivare a angajaților utilizate de companiile din Republica Moldova. În perioada de pandemie, acestea sunt un beneficiu important pentru ca anagații să ducă un mod de viață sănătos în timp ce muncesc de la distanță.   Rețeaua partenerilor Up numără peste peste 600 de magazine și restaurante, de unde salariații pot face cumpărături sau o comandă cu livrare. Achitarea cu cardul Up se face simplu și ușor și durează doar câteva secunde. Astfel, se reduce și riscul de infecție deoarece se exclude interacțiunea cu alte persoane.

Potrivit datelor Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în anul 2019 a fost achitată suma de $1000 în calitate de despăgubiri persoanelor care au suferit în urma incidentelor provocate de obiectele industriale periculoase. Datele au fost colectate de asiguratori din Moldova, care au participat în cadrul sondajului organizat cu suportul Proiectului finanțat de USAID Transparența Sectorului Financiar în Moldova.  

Ieri, 18 martie, prim-ministrul Ion Chicu a discutat problema efectelor evoluției situației epidemiologice asupra economiei naționale cu un grup de asociații de business. Reprezentanții mediului de afaceri au venit cu informații despre impactul asupra agenților economici al restricțiilor impuse în contextul răspândirii COVID-19. În cadrul ședinței a fost făcut un schimb de opinii referitor la modul în care ar putea fi susținuți oamenii de afaceri să depășească cu pierderi minime criza provocată de situația epidemiologică.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

De trei ani angajații din Republica Moldova se bucură de cardurile Up Dejun. Operatorul francez este numărul 1 pe piața tichetelor de masă, cu peste 35 de mii de carduri emise și o rețea de acceptare de aproximativ 800 de comercianți.   Youssef Achour, Președinte Director Grup Up: „În cele 30 de țări în care operăm, piața de beneficii este în plină efervescență din mai multe motive. Unul dintre motive este legat de participarea soluțiilor noastre la politicile de relansare economică. Un al alt motiv este legat de nevoia de a veni în întâmpinarea clienților, partenerilor și utilizatorilor noștri cu soluții inovatoare,

Progresul tehnologic ne dă peste cap realitatea legislativă fiscală, precum şi practica contabilă existentă. Apar diverse situații, din ce în ce mai complexe, generate de noile forme de business şi metodele/instrumentele moderne de plată. În momentul de faţă, deseori se întâmplă că produsele IT pot fi valorificate („monetizate”) de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta de multe ori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea şi crearea acestor produse software: aplicații, website-uri etc.

Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), elaborat de Ministerul Finanțelor, este propus de autoritate pentru consultări publice, termenul-limită pentru propuneri asupra proiectului fiind stabilită data de 20 noiembrie 2022. În continuare prezentăm principalele prevederi incluse în document.

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

Pe parcursul anului curent, vor fi efectuate controale la 66 de rezidenți ai zonelor economie libere, ceea ce reprezintă 1/3 din numărul total de rezidenți. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor planificate asupra activității rezidenților zonelor economice libere pentru anul 2020. Graficul a fost elaborat ca urmare a evaluării riscurilor de către autoritățile cu funcții de control, cu aplicarea metodologiilor sectoriale de planificare a controlului de stat asupra activității de întreprinzător.

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

Hotărârea Guvernului nr. 412 din 24 iunie 2020 pentru aprobarea Regulamentului privind utilizarea, administrarea și dezvoltarea Portalului guvernamental al antreprenorului oferă business-ului din Moldova posibilitatea accesării informației necesare activității, inclusiv a datelor despre relațiile antreprenorului cu organele fiscale, pe un nou portal. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 3 iulie curent.   Portalul reprezintă un sistem informațional constituit dintr-un ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii aflate în interconexiune, destinat să ofere persoanelor juridice și celor fizice ce desfășoară activitate de întreprinzător un mecanism eficient, fiabil și modern de obținere, prin intermediul unui punct de acces,

Potrivit art.124 alin.(1) din Codul fiscal, accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.

Răspunsul la această întrebare este oferit prin intermediul proiectului eData, care a fost creat  cu scopul de a prezenta informații veridice și actualizate despre persoanele juridice ce activează în cadrul legal al Republicii Moldova. Prioritatea  proiectului se axează pe furnizarea celor mai actuale date de business, precum și instrumente simple online pentru agregarea/comasarea și analiza acestora.

Ghișeul unic de raportare electronică a fost lansat la 27 ianuarie 2018 în scopul reducerea poverii raportării fiscale și este o platformă care oferă posibilitatea de prezentare centralizată a dărilor de seamă către mai multe instituții publice, fiind primul serviciu electronic centralizat de raportare financiară și statistică către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică. Ghișeul a substituit cu un singur proces unificat de raportare electronică prin portalul www.raportare.gov.md vechiul proces, când instituțiile publice și agenții economici expediau rapoartele în adresa fiecărei dintre cele cinci autorități.

Guvernul a susținut proiectul hotărârii pentru aprobarea Conceptului tehnic privind Sistemul de management integrat (SMI) în domeniul transportului rutier. Dezvoltarea, funcționarea și implementarea acestuia vor fi asigurate de către Agenția Națională Transport Auto și reprezintă o soluție pentru informatizarea proceselor de business aferente activității ANTA, eficientizarea exercitării de către aceasta a funcției de monitorizare, reglementare și dezvoltare a transportului rutier pe teritoriul Republicii Moldova.