Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe îl va audia, în cadrul următoarei şedinţe, pe guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, referitor la situaţia de pe piaţa valutară şi în privinţa devalorizării valutei naţionale.

Premierul Iurie Leancă a semnat o dispoziție prin care se instituie un grup de lucru pentru crearea cadrului legal privind transportul internațional de colete neînsoțite. Acesta va fi elaborat cu scopul de a asigura creșterea calității, siguranței și accesibilității servicului de transportare a coletelor pe rutele internaționale. Șeful Cabinetului de miniștri își dorește ca noul mecanism să răspundă în primul rând intereselor oamenilor, atât ale celor din țară, cât și ale celor aflați peste hotare.

Biroul Naţional de Statistică informează că, indicele preţurilor de consum (IPC) în martie 2014 faţă de februarie 2014 a constituit 100,3%, iar faţă de martie 2013 – 105,7% (informativ: în martie 2013 faţă de februarie 2013 IPC a marcat 100,1% şi faţă de martie 2012 – 104,2 %).

În acest număr al ziarului veţi citi despre majorarea de la de la 1 ianuarie, curent, a cuantumului indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, a indemnizaţiei unice la naşterea copilului şi a indemnizaţiei pentru îngrijirea/creşterea copilului. Citiţi, de asemenea, un material despre participarea, în perioada 29 ianuarie — 2 februarie, a Casei Naţionale de Asigurări Sociale la cea de-a XIII-a ediţie a Expoziţiei Naţionale “Fabricat în Moldova”. Alt material, care va trezi, sîntem siguri, interesul cititorilor este plasat la rubrica “Tema numărului” şi răspunde la una din întrebările cu care se adresează femeile gravide sau soţii acestora — femeia asigurată, viitoare mamă, are dreptul să primească indemnizaţia de maternitate prevăzută de legislaţia moldovenească, dar în acelaşi timp să continuie să lucreze şi să primească salariu.

Ministrul ceh al finanţelor Andrej Babis forţează companiile controlate de stat să cedeze o parte mai mare din pro­fi­turi guvernului, investeşte pe pieţele finan­ciare bani publici altfel nefolosiţi şi se împotriveşte creşterii cheltuielilor, cerută de premierul Bohuslav Sobotka. Ministrul, pe locul doi în topul celor mai bogaţi cehi şi proprietarul producăto­ru­lui de chi­micale şi alimente Agrofert AS, a pro­mis că va administra finanţele ţării aşa cum îşi conduce propria afacere de 12 mi­liar­de de dolari, iar cei care finan­ţează Cehia îi apro­bă politicile.

Cinci organizaţii ale agricultorilor au expediat o declaraţie comună către Parlament şi Guvern, prin care solicită introducerea din acest an a impozitului consolidat în agricultură. "Cadrul legal actual ce ţine de politica fiscală, în sectorul agrar, contribuie semnificativ la creşterea evaziunilor fiscale şi dezvoltarea sectorului informal din agricultură. Situaţia creată nu permite majorarea veniturilor în bugetele locale, fapt ce frânează procesul descentralizării în Republica Moldova“, susţin semnatarii.

Experienţa colegilor din cadrul Ministerului Impozitelor al Republicii Azerbaidjan oferă plusvaloare eforturilor de eficientizare a activităţii administraţiei publice naţionale, a declarat Şeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul întrevederii de astăzi cu o echipă de experţi fiscali din Azerbaidjan. În cadrul întrevederii, părţile au abordat subiecte ce ţin de extinderea cooperării pe dimensiunea schimbului de experienţă şi transferului de practici în domeniul facturii electronice, conturile TVA, aplicarea impozitului simplificat, conformarea benevolă, prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul sistemului fiscal etc.

Conform previziunilor Fondului Monetar International (FMI), publicate marti, 21 decembrie 2014, cresterea economiei mondiale va atinge 3,7% anul acesta, mai mult cu 0,1% fata de datele publicate in luna octombrie a anului trecut. Consilierul economic al FMI, Olivier Blanchard, a confirmat previziunile Bancii Mondiale, date publicitatii saptamana trecuta, care indicau o crestere a economiei mondiale cu 3,7% in 2014, cu o usoara ameliorare fata de luna octombrie cand fusese anuntata o crestere de 3,6%, fata de 3% cat s-a inregistrat in 2013.

Serviciul „e-Factura” a fost lansat în Republica Moldova la 11 februarie 2014. În doar 3 luni acesta a reușit să-și justifice pe deplin existența, iar cifrele vorbesc de la sine. 826 de companii (957 utilizatori unici) au optat pentru gestiunea electronică a facturilor, simplu, sigur și comod și s-au abonat la serviciul „e-Factura”. În perioada de referință au fost generate 1907 de facturi, dintre care au fost finisate 1858. Recordul în ceea ce privește valoarea totală fără TVA a unei facturi înregistrează la momentul actual 1 490 317 lei. Totalul sumei de facturare pentru perioada de referință se ridică la 25 589 294,01 de lei și Total TVA 3 958 853.51 de lei.

Recent a fost efectuat un studiu statistic pentru stabilirea gradului și intensității utilizării serviciilor electronice fiscale. Drept urmare, au fost identificate 3 servicii cel mai des utilizate. „Contul curent al contribuabilului” – un instrument ce permite accesarea on-line a informaţiilor despre obligaţiile fiscale ale contribuabilului şi verificarea statutului curent al tuturor restanţelor sau supraplăţilor la Bugetul Public Naţional.

Ceva straniu s-a întâmplat, la începutul lunii aprilie, în Nigeria: economia aproape s-a dublat, adunând sute de miliarde de dolari şi ajungând la valori similare celor din Polonia sau Belgia. Economia nigeriană a depăşit-o chiar şi pe cea a Africii de Sud, devenind cea mai puternică de pe întreg continentul african. Miracolul a fost de fapt unul statistic: trecuseră 24 de ani de când Nigeria îşi reînnoise metoda de calcul a produsului intern brut, operaţiune pe care cele mai multe state o derulează la fiecare cinci ani. Când guvernul nigerian, prin oficiul naţional de statistică (NBS), a calculat corect toate bunurile şi serviciile produse în ţară, rezultatul a fost năucitor: 510 miliarde de dolari.

Acum o lună Serviciul Vamal a lansat serviciul e-customs la toate posturile vamale de frontieră. Acest serviciu de vămuire electronică, oferă exportatorilor posibilitatea să perfecteze declaraţia de export la distanţă, fără contact direct cu colaboratorii serviciului vamal. Drept urmare costurile aferente procedurilor de export pot fi micşorate de peste două ori, sunt reduse la minim riscurile de corupţie, iar întreagă procedură devine absolut transparentă şi poate fi supravegheată în regim on-line.

Această întrebare urmează a fi examinată în dependenţă de momentul în care a avut loc înstrăinarea. Astfel, în perioada de pînă la 01.01.2014, în cazul în care un bun a fost comercializat la un preţ ce este inferior în raport cu baza sa valorică, valoarea acestuia nu participa la determinarea bazei valorice a obligaţiei pentru perioada fiscală respectivă, aceasta nediminuînd, de asemenea, creşterea de capital formată în perioada dată.

Restanța respectivă s-a format ca urmare a insolvabilității întreprinderii „B”, care a fost anterior lichidată și înstrăinată, iar datoriile sale curente și istorice, conform deciziei instanței de judecată și în baza deciziei adunării creditorilor, respectînd procedura stabilită în Legea insolvabilității, au fost preluate de întreprinderea „A”. Urmează oare întreprinderea „A” să rețină impozitul pe venit la sursa de plată la efectuarea plăților sub forma de salarii în folosul foștilor angajați ai întreprinderii „B”? Într-adevăr, în conformitate cu prevederile art. 88, alin. (1) din Codul Fiscal (denumit în continuare CF), fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

O alta etapă a procesului de insolvabilitate este aplicarea faţă de debitor a procedurii planului în cadrul procesului de insolvabilitate. Conform prevederilor art. 2 al Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001, precum şi a Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 34 din 22.11.2004 „Cu privire la aplicarea Legii insolvabilităţii de către instanţele judecătoreşti economice”, procedură a planului este procedura aplicabilă debitorului în cadrul procesului de insolvabilitate, reprezentînd modalitatea de satisfacere a creanţelor creditorilor prin realizarea unui plan complex de măsuri de remediere financiară şi economică a debitorului şi/sau de valorificare a masei debitoare. Procedura planului are cel puţin două justificări: pe de o parte, este păstrat întreprinzătorul ca subiect de drept, acordînduise şansa unui nou început, iar, pe de altă parte, procedura permite creditorilor să recupereze mai multe procente din creanţe decît ar fi obţinut printro simplă lichidare.

Peste 130 de companii din Republica Moldova, România, Austria, Belgia, Bulgaria, Coreea de Sud, Grecia, Franţa, Cehia, SUA şi Ucraina participă la ediţia a XXVI-a a Expoziţiei Internaţionale Specializate de maşini, echipamente şi tehnologii pentru complexul agroindustrial — MOLDAGROTECH, care se va desfăşura în perioada 12-15 martie curent, la Centrul «Moldexpo» din Chişinău, informează MOLDPRES.

Biroul Naţional de Statistică informează că, în ianuarie-septembrie 2013 produsul intern brut a însumat 73312 milioane lei, preţuri curente de piaţă, în creştere — în termeni reali — cu 8,0% faţă de ianuarie-septembrie 2012. Produsul intern brut estimat pentru trimestrul III 2013 a fost de 29936 milioane lei, în creştere – în termeni reali – cu 12,9% faţă de trimestrul III 2012.

Pentru a stopa prăbuşirea lirei, banca centrală turcă a promis că nu va ezita să majoreze dobânzile şi să înăsprească politica monetară, acţiune evitată până acum pentru a nu pune în pericol creşterea eco­nomică şi care reprezintă un semn al gravităţii efectelor pe care le poate avea furtuna valutară de pe pieţele emergente precum Turcia, India, Brazilia, Argentina şi Africa de Sud.

Activitatea industriei Republicii Moldova în ianuarie-octombrie 20131 Biroul Naţional de Statistică comunică, că în ianuarie-octombrie 2013 indicele producţiei industriale faţă de ianuarie-octombrie 2012 a constituit 105,9%2. În luna octombrie 2013 faţă de octombrie 2012 acest indice a marcat 103,0%.

Circa 1,45 milioane persoane munceau 'la negru' la nivelul anului 2012, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economia românească, potrivit raportului pe anul 2012 al Consiliului Fiscal. Contribuţiile la asigurările sociale 'contribuie' cu circa 24% la evaziunea fiscală totală din România, în principal prin intermediul fenomenului de 'muncă la negru' (salariaţi în economia subterană). Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numărul de salariaţi pe baza Anchetei asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) şi numărul de salariaţi din cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale.