Compania Naţională de Asigurări în Medicină a acumulat, în primele nouă luni ale anului 2020, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) venituri proprii (fără transferuri de la bugetul de stat) de peste 3,6 mld. lei, cu circa 66 mil. lei sau cu 1,9% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.   Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu. Acestea constituie circa 3,42 mld. lei, în creștere cu 37 mil. lei faţă de perioada similară a anului 2019.

Astăzi, la 31 ianuarie 2020, în MO al RM a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.19 din 28 ianuarie 2020 prin care s-au introdus modificări în formularul dării de seamă forma IPC18, aprobat prin Ordinul MF nr.126 din 4 octombrie 2017. În continuare examinăm care sunt modificările operate la formularul dării de seamă forma IPC18, condiționate de modificările operate la Codul fiscal și anume la Titlul II „Impozitul pe venit”, introduse prin Legea nr.171 din 19.12.2019 (în continuare – Legea nr.171/2019).

Importul a 25 de troleibuze pentru reînnoirea parcului de transport public din mun. Chișinău va fi efectuat cu aplicarea facilităților fiscale și vamale.   Astfel, prin derogare de la prevederile Codului vamal, Codului fiscal, ale Legii privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor și ale Legii cu privire la tariful vamal, se permite, cu titlu de excepție, Î.M. „Regia Transport Electric Chișinău” introducerea în țară și plasarea sub regim vamal de import a 25 de troleibuze, clasificate la poziția tarifară 8702, cu scutire de plata drepturilor de import.

În perioada ianuarie 2013 — mai 2017, persoana fizică Ş., având scopul de a obţine avantaje financiare prin eschivarea de la achitarea impozitelor şi taxelor la bugetul public naţional, în comun acord cu alte persoane, în cadrul grupului criminal organizat, a contribuit activ la includerea în documentele contabile, fiscale şi financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile şi cheltuielile, precum şi operaţiuni ce nu au existat, astfel eschivându-se de la achitarea impozitelor şi plata TVA faţă de buget în proporții deosebit de mari. Prin acţiunile sale intenţionate, Ş. a comis infracţiunea prevăzută de art. 46, art. 42 alin. (5), art. 244 alin. (2) lit. b) din Codul penal, adică evaziunea fiscală a întreprinderilor.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative aprobat prin asumarea răspunderii în ședința de Guvernul Republicii Moldova din 1 aprilie 2020, astăzi a fost publicat în Monitorul Oficial. Documentul urma a fi prezentat de prim-ministrul Ion Chicu în ședința Parlamentului, însă aceasta nu a întrunit cvorul necesar. În discursul său în fața presei Ion Chicu a precizat că acest proiect este axat pe soluționarea problemelor sociale ale cetățățenilor țării, oferirea suportului mediului de afaceri, dar și modificarea legislației ce ține de domeniul bugetar-fiscal, asigurând echilibrul necesar între aceste componente.

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

Casa Națională de asigurări Sociale a aprobat Lista plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat care urmează să prezinte, în perioada 11 – 15 iunie 2018, carnetele de muncă ale angajaţilor care activează în cadrul entităţilor economice şi au început activitatea până la 01.01.1999, dar care încă nu au devenit beneficiari de pensii în sistemul public de asigurări sociale. Ordinul nr.73-A al CNAS din 6 iunie 2018 a fost publicat în Monitorul Oficial al RM din 8 iunie curent.

Proiectul de lege privind abrogarea Legii nr.235  din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015 a fost votat astăzi, 16 decembrie 2020, în două lecturi.   La prezentarea proiectului a fost menționat că acesta are drept scop eliminarea presiunii fiscale suplimentare asupra populației și economiei țării, utilizarea eficientă și în interesul cetățenilor a resurselor financiare acumulate de stat sub formă de taxe și impozite și neadmiterea majorării substanțiale a datoriei de stat provocată de emiterea obligațiunilor de stat în valoare ce depășește 13,5 mld. lei și transmiterea acestora către Banca Națională a Moldovei.

Autoritățile își propun majorarea cotelor alocate tehnologiilor intermitente (instalații fotovoltaice și eoliene) de la 140 MW, disponibile către sfârșitul anului 2020, la un total de 250 MW, disponibile către anul 2025.   Pe agenda ședinței secretarilor de stat a fost inclus proiectul hotărârii cu privire la aprobarea limitelor de capacitate, cotelor maxime și categoriilor de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile până în anul 2025.Documentul urmărește alocarea unor noi capacități regenerabile, ca răspuns la solicitările pieței și a necesităților identificate de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii Guvernului cu privire la Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, care conține și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Fondului. Proiectul a fost elaborat din necesitatea asigurării unei continuități în procesul de implementare a măsurilor de suport pentru întreprinderile mici și mijlocii, în special, în vederea facilitării accesului la finanțare a IMM-urilor din Republica Moldova.

Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

Ministerul Finanțelor a convocat o ședință de lucru cu participarea reprezentanților profesiilor juridice. Discuțiile au vizat măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021,  cu accent pe regimul fiscal și social al persoanelor ce desfășoară activitate profesională în sectorul justiției.   Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a menționat că, măsurile propuse vizează uniformizarea cotei aplicate impozitului pe venit prin reducerea cotei de la 18% la 12%, concomitent cu revizuirea spectrului cheltuielilor deductibile în scopuri fiscale, precum și creșterea gradului de protecție socială a persoanelor care practică profesiile juridice.

Art. 234 alin. (2) din CF a fost completat prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (MO, 2017, nr. 464-470, art. 808).

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la condițiile de plată a indemnizației de concediu către salariați.

Mâine, 24 august 2018, va apărea de sub tipar nr. 295-308 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Serviciul Fiscal de Stat a publicat datele cu privire la rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare voluntară pentru anul 2017. În program au fost incluși 5828 contribuabili cu riscuri de neconformare fiscală, preponderent din sfera construcțiilor, agriculturii, întreținerii și reparației autovehiculelor, însă cel mai mare număr sunt agenţii economici din domeniul comerțului cu ridicata și amănuntul – 48% din totalul contribuabililor incluşi în listă.

Conform Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 158 din 23.12.2016, a fost aprobat modul de achitare şi evidență a plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2017.

Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național (BPN) în anul 2017 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2016, cu 18,4%.

Prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative  au fost operate modificări în anexa nr. 3 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999). Amintim că, din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) – cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 166/2017  cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, angajatorii au obligativitatea de a calcula şi achita contribuţii de asigurări sociale la valoarea tichetelor de masă acordate angajaţilor, acestea fiind declarate în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 împreună cu fondul de retribuire a muncii şi alte recompense (col. 9), fără divizarea acestora cu o categorie  separată sau cu un rând separat, deoarece, potrivit noţiunii de recompensă reglementată în art. 1al Legii nr. 489/1999 aceasta este acordată de către angajator angajatului şi reprezintă un venit din care se calculează contribuţii de asigurări sociale.