În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Situația în domeniul investițiilor în contextul crizei pandemice a fost abordată în cadrul unei videoconferințe, cu participarea Ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean și echipa de experți a proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova pe politici economice”, implementat cu suportul GIZ. În cadrul discuțiilor, experții au menționat că situația de criză provocată de pandemia COVID-19 a schimbat planurile investitorilor locali și străini. În majoritatea țărilor europene, în primele luni ale anului curent se înregistrează o reducere a activităților investiționale.

Misiunile diplomatice au obligația de a reține impozitului pe venit la sursa de plată din plățile, efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, altele decât salariul și cu excepția plăților de la transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, usufruct) a proprietății imobiliare? În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente — cetăţeni străini şi

Conform art. 18 lit. d) din Codul fiscal, veniturile din chirie (arendă) sunt surse de venit impozabile și se includ în venitul brut, care ulterior urmează a fi impozitat conform cotei stabilite la art. 15 lit.a) din Codul fiscal.

Conform art. 18 lit. d) din Codul fiscal, veniturile din chirie (arendă) sunt surse de venit impozabile și se includ în venitul brut, care urmează a fi impozitat conform cotelor stabilite la art. 15 din Codul fiscal.

La 1 decembrie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse, per total, 124 755 entități, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe întreprinderi sunt societăți cu răspundere limitată – 88344 și întreprinderi individuale – 28278. Totodată, în Republica Moldova sunt înregistrate 1463 de entități ce activau sub alte forme de asociații, 1453 de cooperative de consum și 1193 de societăți de acțiuni de tip închis.

Apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este una dintre direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în cazul unor accidente de muncă şi boli profesionale.

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților aleși în aceste organe și neeliberați de la locul de muncă de bază va fi exclus. Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, Codul muncii (CM) va fi completat cu prevederi ce țin de drepturile organelor sindicale. Cu toate că va fi exclusă obligativitatea acordului organului sindical la concedierea salariaților menționați, aceștia vor avea în continuare suficiente garanții legale ce le vor asigura protecția intereselor (cum ar fi consultarea prealabilă a organului sindical din unitate în cazul concedierii membrilor de sindicat). Totodată, proiectul prevede excluderea normei juridice prin care, în momentul de față, nu se admite concedierea salariaților care au fost aleși în organele sindicale timp de 2 ani după expirarea mandatului.

Un programator din cadrul întreprinderii „Pentalog CHI” SRL poate câștiga un salariu lunar de 30 mii lei, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu referire la lista celor 100 bine plătite locuri de muncă înregistrate în baza de date la situația din 15 martie curent, conform declarațiilor agenților economici. Tot un salariu maxim de 30 mii lei este oferit și pentru funcția de comandant navă aeriană de către întreprinderea de stat „Moldaeroservice”. Un salariu de 25 mii lei este promis și pentru persoana care va deține funcția de director în cadrul „Huawei Technologies SRL”, care este vacantă.

Dreptul la scutirea personală în mărimea stabilită la art. 33 din Codul fiscal îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din CF. Prevederea completează Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări. În Monitorul Oficial din 10 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 10 din 3 ianuarie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

În vederea accesului pe piața muncii din Republica Moldova, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării recunoaște sau echivalează acte de studii obținute în străinătate pentru cetățenii RM, precum și pentru cetățeni străini care solicită angajarea în câmpul muncii în țara noastră. În Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 1702 din 26 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor obținute în străinătate. Astfel, procedura de recunoaștere și echivalare a actelor de studii și/sau ridicarea Certificatului de recunoaștere și echivalare pentru acces pe piața muncii poate fi solicitată de către titularul actului de studii, angajator sau altă persoană fizică cu procură notarială.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la data de 26 martie erau la evidență 10981 locuri de muncă vacante. Cele mai multe locuri de muncă erau înregistrate, tradiţional, în municipiul Chișinău –4287. În municipiul Bălți, la dispoziția persoanelor care doresc să intre în câmpul muncii, erau 819 locuri libere. În Cahul agenții economici au declarat vacante 544 locuri de muncă, în Cimișlia – 509, în Ștefan Vodă – 497.

Conform datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, doar în prima lună a anului 2020 prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă a fost achitată de circa 23 mii de cetățeni, în creştere cu peste trei mii în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Suma primelor a depășit 39 mil. lei, fiind cu patru mil. lei mai mare față de suma acumulată în luna ianuarie 2019. Din numărul total de plătitori, peste 15 mii de persoane au beneficiat de reduceri în proporţie de 50% din valoarea primei. Este vorba despre fondatorii de întreprindere individuală, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, alţi cetăţeni care nu sunt angajaţi şi nu sunt asiguraţi de Guvern, cetăţenii străini cu drept de şedere provizorie în Republica Moldova.

Polița de asigurare medicală ar putea fi exclusă la depunerea dosarului pentru prelungirea dreptului de ședere al străinilor în Republica Moldova. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. În prezent, potrivit art.33 din Legea privind integrarea străinilor în RM, autoritatea competentă pentru străini (Biroul Migrație și Azil) poate prelungi dreptul la şedere provizorie în Republica Moldova doar dacă străinul face dovada asigurării medicale. În nota documentului se menționează că, deoarece achitarea primelor respective nu ține de competența autorității, iar verificarea persoanei în sistemul asigurărilor obligatorii medicale tergiversează procesul de documentare al străinilor și duce la încălcarea termenului prevăzut pentru prelungirea dreptului de ședere, această prevedere poate fi exclusă.

Conform prevederilor art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, sînt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor acţionarii fondurilor de investiţii):

Trecerea de la modelul de dezvoltare economică bazat pe consum la o nouă paradigmă orientată spre atragerea investiţiilor, implementarea inovaţiilor, stimularea exporturilor, susţinerea dezideratului politic de integrare europeană şi a tendinţelor economice mondiale sunt prioritățile proiectului Programului de susţinere a afacerilor cu potenţial înalt de creştere si internaţionalizarea acestora. Documentul este elaborat de Ministerul Economiei și infrastructurii, urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern și implementat prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Autorii proiectului menționează că, acum opt ani, a fost aprobată Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, obiectivele căreia sunt

Dreptul la scutirea personală în mărime stabilită de art.33 din Codul fiscal (CF) îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii de lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din Codul fiscal1. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului și urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor ministerelor, ce va avea loc mâine, 28 noiembrie curent.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o ședință cu reprezentanții Asociației Investitorilor din România. În debutul ședinței, dl Pușcuța a mulțumit investitorilor din România pentru contribuția semnificativă la dezvoltarea economiei naționale, precum și pentru crearea locurilor de muncă pentru cetățenii Republicii Moldova. Vicepremierul a dat asigurări că Ministerul Finanțelor va continua calea reformelor menite să îmbunătățească climatul investițional prin crearea unor condiții predictibile de activitate și securizarea activelor. În acest context dl Pușcuța a menționat: „Dezvoltarea mediului de afaceri va determina un progres veritabil al economiei naționale. Vom conjuga eforturile pentru ca Republica Moldova să devină maximal atractivă pentru investitorii străini”.

Donațiile pentru orice entitate, în special pentru autorități/instituții bugetare au scopul de a trezi interesul sau a încuraja o comunitate, echipă, grupă de oameni să obţină acele avantaje sau să dezvolte acele activități, acceptate din punct de vedere economic și/ sau social care, în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când donația nu ar fi fost acordată. Ele sunt orientate spre atingerea unor obiective, pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a schimba ceva spre binele societății, pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale.