Cum este sancționată transmiterea tichetului de masă persoanelor terțe? Conform art. 2721 alin. (1) din Codul contravențional, „se sancționează cu amendă de la 20 la 100 de unități contravenționale pentru comercializarea contra unei sume de bani sau transmiterea cu titlu gratuit altor persoane a tichetelor de masă pe suport de hârtie și/sau electronic”.

În aceste zile la Chișinău se desfășoară evenimentul „Industrial Suppliers & Engineering Forum" (ISEF), care reunește reprezentanți ai IMM-urilor locale, companii internaționale, asociații de business, mediul academic și are drept ca scop promovarea dezvoltării industriale a Republicii Moldova. La forum și-au anunțat participarea 16 companii internaționale și peste 80 de companii autohtone din domenii precum: prelucrări mecanice, procesarea maselor plastice, electronică, electromecanică, proiectare de produs și procese, software development, producerea materialelor de împachetare, servicii de transport și logistică, Business Services Providers și IT services.

Recent Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a inițiat un proces de ajustare a acordurilor-cadru semnate cu băncile comerciale, în paralel fiind organizate instruiri pentru ofițerii de credit din cadrul băncilor partenere. În cadrul sesiunilor sunt explicate beneficiile oferite tuturor părților implicate în proces, condițiile de garantare, procesul de solicitare, monitorizare și executare a garanțiilor financiare.   Amintim, ODIMM a îmbunătățit condițiile produsului de garantare destinat ÎMM-lor afectate de criza pandemică, aria de aplicare a acestuia fiind extinsă semnificativ.

Poate entitatea să solicite numerele si diapazonul tichetelor de masă pentru un an calendaristic? Având în vedere că: — pe de o parte, legislația tichetelor de masă permite angajatorului să comande și să acorde salariaților tichete de masă doar în luna curentă, conform prezenței la muncă din luna precedentă; — iar pe de altă parte, la procesarea comenzii recepționate de la angajator, operatorul alocă diapazonul de serii numerice aferent numărului de tichete de masă comandat,

În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicată Dispoziția Guvernului  nr. 136-d din 21 septembrie 2020 privind instituirea și aprobarea componenței nominale a Comitetului organizatoric „Moldova Business Week 2020”.   Moldova Business Week (MBW) este organizat începând cu anul 2014 și are ca scop promovarea imaginii țării, precum și stimularea atragerii investițiilor, promovarea exporturilor, turismului și aducerea în prim-plan a politicilor, reformelor și oportunităților oferite mediului de afaceri.   În comitetul organizator al MBW 2020 sunt incluși reprezentanți ai Corpului de Control al Prim-ministrului, Agenției de Investiții, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Proiectului de Competitivitate al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională USIAD, Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Asociației Businessului European și Asociației Investitorilor Străini. Președintele Comitetului organizatoric este Rodica Verbeniuc, directorul general al Agenției de Investiții. Potrivit dispoziției, comitetul organizatoric, în termen proxim, va aproba conceptul și agenda evenimentului.   Cheltuielile pentru organizarea evenimentului „Moldova Business Week 2020” vor fi acoperite din contul Agenției de Investiții, precum și din mijloacele atrase de la partenerii de dezvoltare sau din sponsorizări.   Reamintim că, MBW ediția 2019  s-a desfășurat în perioada 13-16 noiembrie 2019 cu participarea reprezentanților din 24 de țări, iar P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a fost partener media al evenimentului.  

Autoritățile au elaborat conceptul Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională (SNDR) a Republicii Moldova 2022-2028, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea documentului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 9 decembrie curent.   Potrivit documentului, pe parcursul ultimilor 10 ani toate regiunile țării au înregistrat performanțe modeste de dezvoltare, confruntându-se cu provocări majore de ordin demografic, economic, social și de subdezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare. Astfel, viziunea strategică a SNDR 2022-2028 vine în sprijinul creșterii competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, ajustarea disparităților și creșterea calității vieții cetățenilor.

Codul Fiscal prevede o diversitate de beneficii extra-salariale (enumerate mai jos), pentru care angajatorul, în unele cazuri, nu datorează impozit, prime de asigurare obligatorii de asistență medicală și/sau contribuții sociale sau care, în alte cazuri, pot fi deduse din

Până la sfârșitul lunii iulie, în Parlament se va discuta și aproba în prima lectură un proiect de modificare a Legii bugetului de stat pentru aul 2019, iar la mijlocul lunii august se preconizează adoptarea proiectului în lectură finală, astfel încât bordul executiv al Fondului Monetar Internațional să se poată întruni în luna septembrie curent pentru aprobarea accesării de către țara noastră a finanțării externe. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei conferințe de presă. După cum a anunțat ministrul, au fost colectate deja toate propunerile de rectificare a bugetului de la autoritățile publice centrale, iar acum echipa ministerului definitivează modificările.

Tema puterii e o temă prea puțin dezbătută cu adevărat, o temă care lipsește din educația noastră, într-un context în care cultura națională are în sângele ei, în ADN-ul ei, abuzurile și excesele de putere. Consumatorii abuzează de putere atunci când au pretenții exagerate de la producători și comercianții de bunuri și servicii, copiii abuzează de putere în față părinților, când au pretenții exagerate, părinții fac abuz pe putere când au pretenții exagerate de la directorii de școli, în organizațiile private și publice se fac abuzuri de puterea dată de funcții, oamenii de stat abuzează de putere, și așa mai departe. Convingerile pline de vanitate de tipul “eu sunt îndreptățit”, “eu îți sunt superior”, “eu te controlez pe tine”, “mi se cuvine”, “tu trebuie să asculți de mine și să te supui voinței mele”, “eu sunt stăpânul aici”, “ești/voi face cumva să ajungi la mâna mea” etc.

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Ministerul Finanțelor anunță despre lansarea celui de-al III-lea apel de propuneri de proiecte în cadrul Programului Transnațional Dunărea 2014-2020, care constituie un program de cooperare teritorială european, fiind un instrument de finanțare ce are drept scop sprijinirea dezvoltării strategiei macro-regionale a Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, consolidarea integrării teritoriale și abordarea obstacolelor comune. Domeniile vizate sunt: mediu și cultură, conectivitate și responsabilitate energetică, guvernanță, inovare și responsabilitate socială. Apelul de propuneri este deschis din 28 ianuarie 2019 și va dura până la 8 martie curent, ora 14:00, iar structurile ce pot aplica pentru finanțare în cadrul apelului sunt autoritățile locale/regionale/naționale/instituțiile de drept public, organizațiile internaționale și organizațiile non-profit.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a autorizat primele cereri de acordare a plăților directe pe cap de animal în sumă de peste 5 mil. de lei, suport acordat crescătorilor de animale din sursele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.

Certificatul de Origine Electronic – eCO este un nou serviciu digital prin intermediul căruia, începând cu anul viitor, vor fi emise în mod electronic certificatele de origine nepreferențiale a fost lansat astăzi, 30 noiembrie 2021, de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.  Serviciul are ca scop facilitarea procedurilor de comerț internațional pentru exportatori, care vor beneficia de o procedură mai simplă și operativă de confirmare a originii produselor.   După cum a menționat Sergiu Harea, președintele CCI, solicitarea certificatului de origine este unul din cele mai accesate servicii  de către antreprenori.

Rețeaua de Dezvoltare a Comunităților Rurale care include asociații obștești, producători agricoli, antreprenori, reprezentanți ai administrației locale, regionale, dar și naționale au examinat rezultatele Rețelei pentru anul 2021, raportul fiind prezentat în cadrul adunării generale a RDCR.   Aurelia Bondari, președinta RDCR a prezentat dare de seamă, în care a totalizat realizările din anul precedent, inclusiv elaborarea a două documente de poziție „Politici și cadru legal stimulatorii pentru cooperarea agricultorilor” și „Clasificarea categoriilor de producători agricoli în cadrul politicii de subvenționare”.

La ediția din anul curent a concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității” au fost înregistrate 150 de întreprinderi, 126 dintre acestea fiind premiate în cadrul evenimentului „Gala Businessului Moldovenesc” organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

Până la lansarea oficială, „Chișinău Arena” necesită a fi conectată la drumul național R6 (pe direcția Chișinău-Orhei) prin construirea unui drum de acces care va cuprinde o intrare pentru transport special și de urgență, stație pentru transportul public cu conectarea acesteia prin trotuar destinat pietonilor și persoanelor cu dizabilități către arenă, pista de decelerare/accelerare, intersecție și drum de acces local cu sens retur paralel cu drumul național R6, iluminat stradal, semnalizare etc. Elaborarea proiectului pentru lucrarea respectivă a fost contractată de către Compania Publică de Implementare. Proiectul elaborat a fost avizat și transmis partenerului privat.

Alb cu roșu fac o floare, Cea mai mândră dintre flori Azi Vă dăruim cu drag Mândra floare — mărțișor! Ziua de 1 martie este un bun prilej pentru fiecare dintre noi de a dărui celor dragi zâmbete, dragoste, voie bună și, evident, câte un mărțișor.

În cadrul Proiectului DanubeChance 2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în afaceri” a fost desfășurat cel de-al treilea atelier de lucru „Politici și instrumente de suport al antreprenorilor la a doua șansă în afaceri, implementate în țările din regiunea Dunării”, la care au participat reprezentanți ai instituțiilor de stat și organizațiilor de suport al antreprenorilor din țările partenere, experți internaționali, mentori din 13 țări. Republica Moldova a fost prezentată de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).