După cum este stabilit, la completarea a Darii de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare – Forma IPC 18) este necesar de bifat tipul dării de seamă la prezentarea acesteia. Indiferent de modul de prezentare (pe suport de hârtie sau prin intermediul sistemului de raportare electronică), este necesară indicarea tipului acesteia – primară sau de corectare. În continuare propunem unele explicaţii aferente modului de completare a Formei IPC 18 în funcție de tipul dării de seamă bifat, în special a tipului „După control fiscal.”

Începând cu anul 2018, angajatorii prezintă datele care se conţineau în declaraţiiie persoanelor asigurate Forma REV 5 şi declaraţiile privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale Forma BASS către Serviciul Fiscal de Stat, prin intermediul Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare — IPC 18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la modul de recuperare a zilelor declarate de către Comisia pentru Situații Excepționale ca zile libere, care a fost discutat în cadrul ședinței Secretarilor de Stat. Conform proiectului, pentru recuperarea a 12 zile declarate libere, se stabilesc următoarele zile lucrătoare pe parcursul anului 2020: 23 mai, 13 iunie, 20 iunie, 4 iulie, 18 iulie, 1 august, 22 august, 5 septembrie, 19 septembrie, 3 octombrie, 17 octombrie și 31 octombrie. În aceste zile activitatea salariaților cu durata normală a timpului de muncă se propune a fi organizată după următorul regim de muncă – de la 8.00 până la 16.30, cu pauza de masă de la 12.00 până la 12.30

Agenții economici vor fi verificați în domeniul raporturilor de muncă în baza unei liste de verificare ce conține 67 de întrebări. În Monitorul Oficial din 17 ianuarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 1463 din 20 decembrie 2019 cu privire la aprobarea listei de verificare în domeniul raporturilor de muncă. Aceasta conține întrebări ce țin de respectarea garanțiilor oferite salariaților, compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului, la angajarea femeilor însărcinate, beneficierea de înlesniri și compensații a salariaților concediați în legătură cu reducerea statelor de personal, respectarea cuantumului remunerației orare a zilierilor, ținerea Registrului de evidență a zilierilor etc.

Proiectul ce stabilește un cadru comun de reglementare și supraveghere a activității desfășurate de organizațiile de creditare nebancară, care include și activitatea organizațiilor de microfinanțare, celor de creditare ipotecară nebancară și de leasing financiar a fost votat în lectură finală în ultima ședință plenară din acest an.

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

În cadrul procesului de insolvabilitate, obligațiile fiscale se divizează în obligații istorice și obligații curente. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (în continuare – Legea nr.149), scopul acesteia este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit, iar art. 2 definește noțiunile de obligaţie fiscală și obligaţii de plată curente.

În ședința plenară a Parlamentului de astăzi, 14 noiembrie 2019, a fost votat noul Guvern al Republicii Moldova. În funcția de Prim-ministru a fost ales, cu 62 voturi, Ion Chicu, care a prezentat organului legislativ programul de activitate al Executivului. Acesta se va axa pe reluarea proiectelor de infrastructură și sociale, crearea condițiilor transparente și predictibile pentru mediul de afaceri, asigurarea unei politici bugetare, fiscale și vamale echilibrate. Totodată, este preconizată exploatarea potențialului nevalorificat al țării, printre care sunt industria turismului, sectorul IT, agricultura etc.

Programul este destinat tuturor persoanelor interesate de studierea şi perfecţionarea cunoştinţelor în domeniul contabilităţii şi utlizarea programei “1C contabilitate”. PROGRAM (80% practică și numai 20% teorie) Modulul I- Bazele contabilității (24) • Obligațiile și drepturile entității privind ținerea contabilității și raportarea financiară

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. Concomitent, conform art.12 alin. (l) din Legea menționată, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate şi se utilizează în cazul:

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Ținând cont de unele probleme tehnice pentru accesarea contului personal prin iconiţa ACCES CPAS de pe site-ul oficial al instituţiei www.cnas.md, Casa Naţională de Asigurări Sociale aduce la cunoştinţa beneficiarilor cauzele dificultăţii accesării şi soluţiile temporare pentru rezolvare acestora. Datorită politicii de securitate promovată de principalele browsere (Explorer, Google Chrom, Mozila FireFox etc.) tehnologiile ADOBE Flash Player sunt blocate automat de aceste browsere. Pentru funcţionarea corectă a ACCES CPAS, este necesar ca solicitantul să permită lansarea ADOBE Flash Player în setările browserului instalat pe calculatorul său.

2. (37.35) În cazul în care persoana fizică a fost angajată în cadrul agentului economic rezident al parcului pentru tehnologii informaționale pe parcursul lunii, iar salariul i-a fost achitat în luna următoare (în luna în care a fost angajat nefiindu-i efectuate careva plăți salariale), acest angajat se va lua în considerație la determinarea sumei minime a impozitului unic pentru luna în care acesta a fost angajat?

Tot mai multe autorități și instituții publice bugetare din țară aleg să asigure evidența contabilă și raportarea financiară în format electronic cu utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP 1C) elaborat și dezvoltat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). Conform situației din 1 martie curent, numărul entităților publice care utilizează acest sistem a atins cifra de 772, dintre care 630 sunt deservite de specialiștii CTIF și 142 – de companiile IT partenere cu care instituția a încheiat contracte cu privire la mentenanța SIIECAP 1C.

Care este modul de reflectare corectă în Darea de seamă IPC 18 a perioadelor şi sumelor indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă în cazul persoanelor care desfăşoară activitate prin cumul în cadrul a mai multor întreprinderi sau cumulează o funcţie în cazul aceleiaşi întreprinderi? De asemenea, solicităm explicaţii cu privire la stabilirea indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă în cazul cumulărilor de funcţii.

Pe parcursul anului 2019 au fost constatate 38,4 mii contravenții și adoptate 37,9 mii decizii de aplicare a pedepsei în cazul contravenţiilor ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare, potrivit datelor cu privire la contravențiile aplicate în anul trecut, publicate de Biroul Național de Statistică. Principala sancțiune pentru această categorie de contravenții a fost amenda, concomitent pentru 673 contravenții a fost aplicată confiscarea, iar în cazul a 59 a fost aplicată ridicarea contraechivalentă a obiectului.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune ca procesul de reexaminare a pensiilor pentru limita de vârstă stabilite până la 1 ianuarie 2019 să se finalizeze în anul 2022. Conform redacției în vigoare a Legii privind sistemul public de pensii, reexaminarea acestor pensii stabilite până la 1 ianuarie 2019 se efectuează în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, eșalonat până în anul 2027.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), al cărui fondator este Ministerul Finanțelor, oferă autorităților și instituțiilor publice bugetare instrumente electronice moderne de ținere a evidenței contabile. Aceste instrumente se regăsesc în Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), elaborat și administrat de CTIF.

Conform modificărilor operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, la stabilirea indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă din mijloacele angajatorului se ia în calcul salariul mediu al angajatului. Este necesar de limitat acest salariu după cum este scris în art. 7 alin (3) din Lege sau de inclus în mărime integrală? Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 289/2004), a fost modificat principiul de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) din contul angajatorului.