De la înființarea1 Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) și până în prezent se observă o creștere constantă a numărului contestațiilor pe marginea procedurilor de achiziții publice înregistrate la Agenție. Astfel, din analiza comparativă a numărului contestațiilor depuse la ANSC în primele patru luni ale anului 2020 în comparație cu aceeași perioadă a anilor precedenți (2018 și 2019) rezultă următoarea situație: 01.01 — 30.04.2018 – 202 contestații înregistrate;01.01 — 30.04.2019 – 293 contestații înregistrate;01.01 — 30.04.2020 – 333 contestații înregistrate.

Legea pentru ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova, Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă și Fondul fiduciar al Programului de adaptare a micilor producători în vederea realizării Proiectului de Reziliență Rurală (IFAD), precum și Decretul Președintelui privind promulgarea Legii respective au fost publicate în Monitorul Oficial din 11 august curent.

În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege cu privire la modificarea Codului fiscal (CF), care prevede extinderea, din 1 ianuarie anul 2020, a listei produselor autohtone impuse la cota redusă TVA de 8%. După cum afirmă autorul inițiativei, proiectul a fost elaborat drept urmare a multiplelor adresări cu privire la susținerea producătorilor agricoli. Astfel, se propune completarea art. 96 din CF cu următoarele poziții (cu indicarea pozițiilor tarifare): — tutunuri brute sau neprelucrate, deșeuri de tutun – producere autohtonă; — semințe de in – producere autohtonă; — migdale – producere autohtonă;

Încălcarea cerințelor privind producerea, depozitarea, plasarea pe piață, comercializarea produselor alimentare și informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare se va sancționa mai dur. Prevederile sun incluse în proiectul modificărilor și completărilor la Codul contravențional (CC) elaborate de Ministerul Justiției. Autorii propun o nouă redacție a art. 269 din CC, conform căreia încălcarea cerințelor de siguranță a produselor alimentare prin producerea, plasarea pe piață și comercializarea produselor ce nu corespund rigorilor impuse pot deveni pasibile de sancționare cu amendă de la 100 la 150 UC aplicată persoanei fizice și de la 400 la 500 UC pentru persoanele juridice.

Piețele se creează în baza deciziei consiliului local, iar administratorii pieței, de comun acord cu autoritatea administrației publice locale, aprobă regulamentul pieței elaborat în conformitate cu regulamentul-tip aprobat de Guvern.

Sectorul horticol înregistrează în ultimi ani o creştere atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi ale statului prin implementarea politicii de subvenţionare. Pentru susținerea în continuare a sectorului, autoritățile au elaborat Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Programul are patru obiective generale: • acces îmbunătăţit la pieţe • dezvoltarea accelerată prin investiţii şi inovare

Continuarea capitolului I Cheltuielile aferente donațiilor filantropice și de sponsorizare se corectează și se recunosc în Declarație pe rd. 050.

1. (29.1.2.17) Se impozitează cu impozitul pe venit subvențiile obținute de către producători agricoli pentru asigurarea riscurilor de producție în agricultură și se permit la deducere cheltuielile ce țin de primirea subvențiilor?

Pe parcursul anului 2019 Biroul Național de Statistică va efectua 113 lucrări și cercetări statistice, care se referă la elaborarea indicatorilor macroeconomici, statistica construcțiilor și investițiilor, transporturilor, tehnologiei informației, comerțului exterior de bunuri și servicii, cea a turismului etc. În Monitorul Oficial nr. 526-528 din 29 decembrie 2018 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1226 din 12 decembrie 2018 cu privire la aprobarea Programului lucrărilor statistice pe anul 2019, care este elaborat în scopul asigurării ministerelor, a autorităţilor administrative centrale și locale, mass-mediei, precum şi a altor utilizatori cu informaţie statistică relevantă, oportună, comprehensibilă şi comparabilă la nivel internaţional în domeniul economic, social şi demografic.

Alocarea ad-hoc de mijloace financiare fermierilor afectați nu este o soluție de lungă durată, deoarece aceasta nu motivează agricultorii să-și protejeze bunurile, iar în buget nu întotdeauna există surse financiare, care ar putea fi alocate de urgență. De aceea, anume asigurările în agricultură ar reprezenta un mecanism viabil de lungă durată care necesită sprijinul statului, prin acordarea subvențiilor la primele de asigurare. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul de hotărâre privind aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenţionată în agricultură.

Compania a achitat dobânzi în anul 2018 pentru un credit, contractat de la banca în scopuri investiționale, în suma de 160 000 lei. Întreprinderea este producător agricol și a obținut subvenționare pe dobânda achitată la credit în suma 150 000 lei. Respectiv, întrebarea este: se permite la deduceri cheltuielile pe dobânzi în suma integrală de 160 000 lei sau numai 10 000 lei?

Parlamentul a votat un proiect de lege ce prevede modificarea și completarea Legii apiculturii.

Сabinetul de miniştri a aprobat la şedinţa din 12 iunie proiectul de lege pentru ratificarea unui nou Acord de finanțare cu Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă pentru realizarea Proiectului de Rezilienţă Rurală – IFAD VII. Bugetul total al proiectului este de 23,7 mil., dintre care sub formă de grant vor fi alocate 5,5 mil.

Valoarea contractului de asigurare subvenționată a culturilor pentru anul 2019 este de 100800.00 lei. Evident, factura fiscală, emisă de Compania de asigurări la data de 01.12.2018, este tot de 100800.00 lei. Suma achitată în termen, până la 01.12.2018, conform contractului de asigurare este de 50400.00 lei. Când se recunoaște venitul (100800.00-50400.00) — 50400.00 lei, care s-a format în urma reducerii de 50% – în anul 2018 sau în anul 2019?

În conformitate

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;

Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural a fost aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 17 mai. Potrivit documentului, pasibili de subvenţionare sunt producătorii agricoli care au efectuat investiţia ce corespunde domeniilor de acţiune aferente fiecărei măsuri de sprigin financiar și care au la bază un plan de afaceri, prin care demonstrează eficiența proiectului realizat pentru cererile de obținere a subvențiilor ce depășesc 500 mii lei, au procurat bunuri — obiect al investiţiei eligibile de la furnizori şi distribuitori și sunt membri al unei asociații a producătorilor agricoli.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) sub patronajul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), în colaborare cu partenerii de dezvoltare din domeniul agriculturii a organizat la 24 februarie 2017 prima ediție a ”Galei Premiilor AIPA”.