Recent a fost liberalizată piața comunicațiilor poștale, fiind abrogat art. 28 din Legea comunicațiilor poștale nr. 36/2016 care prevedea tarife preferențiale pentru Î.S. „Poșta Moldovei”, iar ceilalți operatori poștali erau obligați să stabilească un tarif de cel puțin 3 ori mai mare decât cel preferențial.   Astfel, de la 1 septembrie 2021 toți prestatorii de servicii poștale au drepturi și obligații egale, iar tarifele pentru serviciile poștale sunt aplicate uniforme pe întreg teritoriul țării.  

Comisia pentru Situații Excepționale a emis, pe 20 martie Dispoziția nr.2, prin care a stabilit reluarea/continuarea, cu asigurarea obligatorie a respectării normelor pentru reducerea răspîndirii infecției COVID -19, a: a) activităților de comerț cu ridicata a tuturor tipurilor de mărfuri; b) activităților de servicii funerare și de comerț cu produse conexe serviciilor funerare, prin unitățile comerciale specializate; c) comerțului electronic;

În cadrul Ministerului Finanțelor a avut loc prima ședință a Grupului de lucru responsabil de implicațiile taxei pe valoare adăugată (TVA) în agricultură, convocată de viceprim-ministru, Serghei Pușcuța. Vicepremierul a menționat că, scopul Grupului de lucru este analizarea regimului fiscal aferent TVA aplicat la importul și livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a producției agricole și identificarea celor mai bune soluții pentru susținerea și dezvoltarea sectorului agricol.

Camera de Comerț și Industrie, în conformitate cu art.4 din Legea nr. 393/1999, atestă, prin emiterea unui aviz, circumstanțele survenite ca urmare a unor fenomene ale naturii, acte normative/administrative, acțiuni ori inacțiuni sau a unor alte evenimente în afara controlului debitorului, de natură a fi invocate ca impediment justificator de neexecutare a obligației debitorului în contextul raporturilor contractuale comerciale, în care cel puțin o parte este subiect al activității de întreprinzător.   La 2 octombrie curent a intrat în vigoare și Regulamentul cu privire la eliberarea avizului de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligației,  care determină procedura și modul de atestare a circumstanțelor (evenimentelor) ce au avut loc pe teritoriul RM, drept impediment justificator.

În urma modificărilor adoptate de Guvern la Legea nr.121/2007, va fi îmbunătățit procesul de administrare și deetatizare a proprietății publice, fiind concretizate procedurile de comercializare a întreprinderilor de stat/municipale, evitând astfel ratarea veniturilor în bugetul de stat în urma înstrăinării patrimoniului public.       Proiectul legii prevede ca la momentul expunerii bunurilor întreprinderilor de stat/municipale spre privatizare să fie incluse în componența acestora și terenurile aferente, constituind în comun cu clădirile un complex patrimonial unic. La momentul de față acest aspect lipsește, la licitații fiind expuse de cele mai multe ori doar bunurile imobile fără teren,

IPSAS, Международные стандарты финансовой отчетности для организаций общественного сектора, предполагают использование метода начисления вместо устаревшего и менее подходящего целям общественного контроля за госфинансами кассового метода. Согласно выпущенному на прошлой неделе отчету о достигнутом прогрессе с мировым внедрением IPSAS, уже к 2025 году госсруктуры более 50% всех мировых юрисдикций перейдут на метод начисления.

În primele trei luni ale anului curent, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile a constituit în preţuri curente 1723 mil. lei, cu 2,4% mai mult decât în perioada similară a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 2,6%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole.

Preţurile producătorului la produsele agricole în primele trei luni ale anului 2020 faţă de perioada respectivă a anului 2019 au crescut cu 8,8%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale preţurile s-au majorat în medie cu 15,9%, aceasta fiind determinată de creșterea preţurilor la struguri de soiuri de masă de 2 ori, fructe sămânțoase – cu 67,7%, floarea soarelui – cu 23,3%, culturi leguminoase pentru boabe – cu 14,1%, rapiță – cu 12,8%, cartofi – cu 9,8% și porumb – cu 8,1%.

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

Casarea plantației perene se va efectua de proprietar sau deținător, în baza  acordului proprietarului, prin actul întocmit de către Comisia pentru casarea plantației, din care vor face parte proprietarul/deținătorul plantației și doi specialiști în agronomie și, respectiv, în contabilitate.   Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat proiectul de hotărâre a Executivului prin care propune modificarea Regulamentului cu privire la modul de casare și defrișare a plantațiilor perene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 705/1995. Proiectul este inclus pe agenda ședinței din 7 decembrie curent Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzători.

Reducerea barierelor tarifare pentru exportul de produse horticole, elaborarea planului multianual de promovare a produselor horticole pe piețe-țintă (Asia, Orientul mediu, Federația Rusă etc.) crearea conceptului de utilizare în sinergie a brandului de țară „Pomul Vieții” și brandului ,,Moldova – un gust deosebit” pentru toate activitățile de promovare a produselor horticole, aprobarea de către Guvern a Programului Național de dezvoltare a sectorului agriculturii ecologice, oferirea suportului producătorilor la efectuarea investițiilor în infrastructura fizică aferentă exploatațiilor agricole sunt doar câteva dintre cele 70 de măsuri incluse în Programului de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2021-2025. Acesta este aprobat de Executiv, Hotărârea nr.840 din 18 noiembrie 2020 fiind publicată în MO.  

Cel mai mare salariu maxim oferit de agenții economici din țară este de 30 mii lei și este propus pentru ocuparea funcției vacante de diriginte de șantier, potrivit Topului celor mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).   În top urmează salariul de 27 mii lei oferit pentru poziția vacantă de mecanic-șef, dar și salarii de 25 mii lei pentru funcția de maistru și manager proiect.

Mijloacele financiare prevăzute pentru submăsura Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură se utilizează la subvenţionarea primelor de asigurare stabilite în baza contractelor de asigurare a riscurilor de producţie în agricultură, încheiate în modul stabilit de Legea nr. 183/2020 privind asigurarea subvenționată în agricultură. Cererea de acordare a subvenției se depune de asigurator până la data de 15 decembrie, iar în cazul asigurării culturilor de câmp de primăvară – până la 15 iunie.   Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și propune spre consultare publică proiectul de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului

Întreprinderea de transport internațional a efectuat un transfer pentru procurarea mijlocului de transport din Germania. O companie nerezidentă propune perfectarea unui contract de arendă pentru a folosi mijlocul de transport procurat de compania rezidentă a RM  în desfășurarea activității sale în Europa. Lunar rezidentul va elibera invoce-ul pentru arendă. Poate rezidentul să transmită bunul în arendă fără a-l înregistra în RM? Vehiculul va fi înregistrat în contabilitate, actul de dare în exploatare va fi perfectat. Are compania dreptul să calculeze amortizarea? Apar obligații ce țin de repatriere?

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 23 aprilie 2020, proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. Astfel, pentru a susține mediul de afaceri, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor. Programul respectiv este conceput să faciliteze accesul întreprinderilor la contractarea creditelor în perioada 1 mai 2020 — 31 decembrie 2020. Scopul programului constă în acordarea suportului întreprinderilor care contactează credite fără a restricționa destinația acestora (achitarea salariilor, mijloace circulante, investiții) prin compensarea sumei dobânzii lunare achitate sau care urmează a fi achitată pentru creditele contractate.

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

PP „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea informației necesare pentru prezentarea conformă a formularului TFSP20, care, fiind pus în aplicare încă în iulie 2020, încă mai provoacă întrebări contribuabililor. În publicația de astăzi explicăm cum poate fi corectată darea de seamă respectivă, unde sunt transferate plățile calculate, care este răspunderea pentru încălcarea prevederilor legislației etc. Unitatea de schimb valutar (USV) a prezentat calculul taxei în Fondul de susținere a populației (Fond) pentru lunile iulie și august ale anului 2020, utilizând forma de raportare PSV. Direcția deservire fiscală ne-a informat că trebuie de prezentat darea de seamă corectată pentru lunile iulie și august. Sunt corecte acțiunile funcționarului fiscal?

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a inclus în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 recomandările părților interesate în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale și propune repetat proiectul pentru consultări publice.   Astfel, în domeniul comunicațiilor obiectivul major este dezvoltarea infrastructurii de comunicații pentru a asigura accesibilitatea, calitatea și fiabilitatea serviciilor digitale, cu majorarea accesului la internet la puncte fixe de la 73% la 77% din numărul gospodăriilor, reducerea cu cel puțin 30% a tarifului  maxim pentru utilizatorii serviciului de roaming care călătoresc în statele Parteneriatului Estic și a tarifelor la roaming pentru cel puțin o țară din UE etc.

Cel mai mare salariu minim oferit de angajatorii care dispun de locuri de muncă vacante începe de la 27 mii lei și se propune pentru poziția de mecanic-șef, potrivit topului celor mai bine plătite locuri vacante elaborat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).   Un salariul minim de 25 mii lei este oferit pentru funcția de manager proiect, iar 20 mii lei – pentru funcții vacante de manager financiar și tehnolog, precum și salarii de 19 mii lei pentru cel care vor ocupa funcția vacantă de contabil-șef.   Între 13-15 mii lei se oferă pentru funcții vacante de diriginte șantier; maistru, șef secție psihoneurologie și asistent medical;

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.