Pe parcursul anului de gestiune gospodăria țărănească a înregistrat venit. Este aceasta în drept să repartizeze în avans profitul înregistrat pentru anul  de gestiune între fondator și membrii gospodăriei? Poate gospodăria țărănească să repartizeze profitul sub formă de dividende? Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) (Legea nr. 1353/2000), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare - terenuri) și asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărănești), având ca scop obținerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderență a propriei producții agricole.

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Potrivit art.50 alin.(7) din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare,  pe parcursul a 2 ani de la data intrării în vigoare a legii (1 ianuarie 2019), pentru obţinerea certificatului de calificare al auditorului participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară, auditorii susţin examene şi primesc certificatele de calificare la Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare. După expirarea termenului, CNPF nu mai este autoritatea abilitată cu certificarea auditorului, actele respective fiind eliberate de către Consiliul de supraveghere publică a auditului.   În acest context, CNPF a elaborat și propune spre consultări publice un proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului

Articolul 1441 alin. (1) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, stipulează că furnizorii de mașini de casă și de control/imprimante fiscale și centrele de asistență tehnică pentru mașinile de casă şi de control (în continuare – CAT MCC/IF) sunt în drept să inițieze activitatea doar după înregistrarea la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și obținerea Certificatului de înregistrare în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control /imprimantele fiscale (în continuare – certificat CAT MCC/IF).

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

În ce constau modificările efectuate la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, referitor scopul SRL, care este creșterea valorii sale?

Data de 25 martie 2024 este termenul limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției - forma DAJ17 aferent perioadei fiscale 2023. Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 10/1 al Titlului II din CF.

Agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul municipiului Chișinău pot participa la concursul ,,Cel mai bun antreprenor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii", care este organizat de Primăria municipiului.   La concurs pot participa agenții economici - subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, care cad sub incidența Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii.

În Regulamentul privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR) au fost operate modificări. Ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului nr. 84 din 14 aprilie 2021 cu privire la modificarea Ordinului MADRM nr. 153/2018 cu privire la implementarea HG nr. 507/2018 pentru aprobarea Regulamentului menționat a fost publicat în MO.   Astfel, Ordinul 153/2018 va conține și cererea de solicitare a subvenției în avans pentru submăsurile nr.1-5 (stimularea investițiilor pentru producerea legumelor și a fructelor pe teren protejat; stimularea investițiilor pentru înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale; stimularea investițiilor pentru utilarea și renovarea tehnologică a fermelor zootehnice;

Procesul tehnologic de extracție a nisipului, prundișului, pietrișului, argilei prevede decopertarea masei miniere pe sectorul respectiv al terenului contractat sau pe întregul teren, transportarea solului săpat la locul de depozitare, extracția și încărcarea acestor minerale utile cu ajutorul excavatoarelor în mijloace de transport (autobasculante) și transportarea lor până la consumatori (cumpărători) sau transportarea până la depozitul produselor finite.

Procesul tehnologic de extracție a nisipului, prundișului, pietrișului, argilei prevede decopertarea masei miniere pe sectorul respectiv al terenului contractat sau pe întregul teren, transportarea solului săpat la locul de depozitare, extracția și încărcarea acestor minerale utile cu ajutorul excavatoarelor în mijloace de transport (autobasculante) și transportarea lor până la consumatori (cumpărători) sau transportarea până la depozitul produselor finite.

Contribuțiile de asigurări sociale de stat în taxă fixă, majorările de întârziere și amenzile calculate și neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat până la 1 ianuarie 2022 de către gospodăriile țărănești (de fermier), ar putea fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale doar în cazul în care fondatorii GȚ nu au realizat venitul anual în mărime de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, fondatorii (membrii) GȚ, care realizează un venit total de peste 2 salarii medii lunare, vor achita în continuare taxa fixă, lunar câte 1/12 din suma anuală, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune.

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

Prevederi privind gestionarea mijloacelor bănești în numerar Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Normele) sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992 (HG nr. 764/1992). Conform Normelor menționate, toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obștești etc., asociaţiile, organizaţiile și instituţiile (în continuare – întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile financiare.

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Instruirea la locul de muncă se organizează de către subdiviziunea teritorială pentru ocuparea forței de muncă în colaborare cu furnizorii de servicii de formare profesională publici sau privați, autorizați provizoriu sau acreditați, care au acorduri de colaborare privind instruirea la locul de muncă încheiate cu angajatorii.   În Monitorul Oficial din 17 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 78 din 26 mai, ce conține modificarea unor acte normative, inclusiv la HG nr.1276/2018 prin care au fost aprobate procedurile privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă.

Familia noastră s-a stabilit cu traiul peste hotare din anul 2019, fiind înregistrată căsătoria unei cetățence a Republicii Moldova cu un cetățean al altui stat. În luna martie 2020 în familie s-a născut un copil, care a primit cetăţenia statului străin. Acum ne aflăm în vacanţă în Moldova. Putem să solicităm stabilirea unor plăţi pentru copilul născut în altă ţară? Menţionăm că doar mama copilului este rezident al RM.   Pentru a oferi răspunsul la această întrebare, ținem cont de faptul că persoana care a adresat-o nu este angajată la o entitate economică  pe teritoriul Republicii Moldova, respectiv, nu achită contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat,

Unul din angajaţii  întreprinderii  a solicitat concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani, fiind bunelul copilului. Este în drept angajatorul să refuze acordarea concediului solicitat? În cazul în care acest concediu se acordă, angajatul poate reveni la serviciu cu păstrarea indemnizației stabilite?  Se cunoaşte că copilul este născut pe teritoriul unei ţări străine.   Potrivit art. 124 alin. (2) din Codul muncii, în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la alin. (1) (femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor) după expirarea concediului de maternitate li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și care importă mărfuri indicate la alin.(2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.

Instituirea măsurilor de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, care contribuie la asigurarea securităţii statului, având ca scop protejarea sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi ale statului, reprezintă scopul Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr. 308/2017 (în continuare – Legea nr. 308/2017).