Sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (SAOAM) din Republica Moldova aniversează un deceniu de activitate. Implementarea în anul 2004 a acestui sistem pe întreg teritoriul ţării a stimulat continuarea reformelor în sectorul de ocrotire a sănătăţii începute la sfârşitul anilor ´90, precum şi a asigurat stabilitatea financiară, optimizarea cheltuielilor instituţiilor medico-sanitare.

Ex-vicepremierul şi ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, a fost ales astăzi în funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova de către Congresul extraordinar al CCI, succedîndu-i lui Gheorghe Cucu, care a deţinut această funcţie timp de 16 ani, informează MOLDPRES cu referire la Serviciul de presă al CCI.

Marele Premiu pentru merite deosebite în domeniul vitivinicol a fost înmînat sîmbătă, 4 octombrie, de Ziua Națională a Vinului de către premierul Iurie Leancă companiei Vinăria din Vale.

Banca Mondială oferă Republicii Moldova două granturi de circa 3,8 milioane de dolari, pentru facilitarea procesului de integrare a copiilor cu nevoi speciale în școlile generale și consolidării funcției de audit public extern prin sporirea capacităților Curții de Conturi. Banii au fost alocați de Guvernul Japoniei prin Fondul pentru Dezvoltarea Politicilor și a Resurselor Umane și Fondul Fiduciar Multi-Donator pentru Europa și Asia Centrală, prin intermediul BM.

Ca urmare a unei analize ample efectuate de către Centrul Naţional Anticorupţie privind tranzacţiile suspecte de tranzitare a mijloacelor băneşti în proporţii deosebit de mari prin intermediul sistemului financiar-bancar autohton cu implicarea agenţilor economici din Federaţia Rusă şi companiilor înregistrate în zone off-shore a fost stabilită imperfecţiunea cadrului normative la nivel naţional în domeniu.

Vom avea și în Moldova parcuri în domeniul tehnologiilor informaţionale (TI) – aceasta potrivit unui proiect de lege, aprobat de executiv. Ministrul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC), Pavel Filip a spus că industriei TI îi revine o contribuție de 0,82% din cota de circa 8 la sută deținută în PIB de sectorul TIC. În ultimii ani industria TI cu valoare adăugată înaltă se dezvoltă bine, produsele ei fiind preponderent orientate la export.

Activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova în anul 20131,2 Biroul Naţional de Statistică relatează că, în anul 2013 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (în continuare ÎMM) a constituit 50,9 mii întreprinderi, sau cu 1,5 mii întreprinderi (cu 3%) mai mult faţă de anul 2012. Sectorul ÎMM reprezintă circa 97,4% din numărul total de întreprinderi.

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“.

Astăzi societatea globală evoluează prin rolul tot mai sporit acordat tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei. Aceste inovaţii au un impact decisiv în reformarea sistemului de administrare publică şi în Republica Moldova, tranzitând societara spre una digitală bazată pe cunoştinţe. Serviciile electronice publice şi conceptul de „e-Guvernare” sunt elemente cheie şi în dezvoltarea Serviciului Fiscal de Stat din RM.

Crizele financiare au o frecvenţă de apariţie de o dată la şapte ani, iar de la izbucnirea celei mai recente au trecut exact şapte ani, o perioadă în care s-au acumulat tensiuni şi riscuri care ar putea pune în pericol dacă nu economia globală, atunci economii regionale.

Membrii Cabinetul de miniștri au aprobat astăzi, 28 iunie, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul curent. Astfel, la partea de venituri, acestea se vor majora cu 940,3 milioane de lei, iar cheltuielile — cu 1070,9 milioane. Deficitul bugetar va crește cu 130,7 milioane de lei.

În perioada lunii octombrie 2013, colaboratorii Direcţiei Control Fiscal au efectuat 38 de controale operative. În rezultatul verificărilor operative, cele mai frecvente încălcări au fost depistate la următoarele compartimente:

Peste 50 de dosare s-au înscris în Competiţia Moldova Eco-Energetica, ediţia 2014, cele mai multe concurând pentru categoriile de Cel mai Bun Proiect în Energia Solară, Geotermală şi Bioenergie. Proiectele inovative în utilizarea şi promovarea energiei regenerabile şi eficienţei energetice au fost depuse de persoane private, instituţii publice, companii private, reprezentanţi ai societăţii civile, mass media în perioada activă concursului: 5 martie – 5 august curent.

În perioada 26 – 30 mai 2014, IFS Chișinău a depus eforturi susținute pentru a promova conformarea fiscală voluntară printre contribuabili, desfășurând, în același timp, mai multe inspecții fiscale. Astfel, în perioada de referință au fost organizate şi desfăşurate două seminare, dintre care un seminar fiind destinat contribuabililor nou-înregistraţi din raza teritoriului administrat, la temele:

Marile banci europene se vor confrunta cu costuri juridice suplimentare de 50 miliarde de dolari deoarece incearca sa ajunga din urma bancile din SUA, conform analistilor Morgan Stanley, transmite Bloomberg. Creditorii europeni, care au acumulat costuri juridice in valoare de peste 80 miliarde de dolari in perioada care a trecut de la izbucnirea crizei financiare globale in 2009, vor avea nevoie in total de 130 miliarde de dolari pentru solutionarea unor procese si anchete, sustin analistii de la Morgan Stanley, care estimeaza ca bancile americane, care pana acum au facut provizioane de 125 miliarde de dolari, ar putea avea nevoie de inca 25 miliarde de dolari.

Programul cu România se menține în parametri și toate criteriile pentru finalul lunii septembrie au fost îndeplinite, a declarat marți, într-o conferință de presă, șeful Delegației Fondului Monetar Internațional(FMI), Andrea Schaechter. Timp de două săptămâni, Misiunea FMI a efectuat la București prima evaluare a noului acord cu România, s-a ajuns la un acord tehnic, iar evaluarea trebuie aprobată de Board-ul FMI.

Ceva straniu s-a întâmplat, la începutul lunii aprilie, în Nigeria: economia aproape s-a dublat, adunând sute de miliarde de dolari şi ajungând la valori similare celor din Polonia sau Belgia. Economia nigeriană a depăşit-o chiar şi pe cea a Africii de Sud, devenind cea mai puternică de pe întreg continentul african. Miracolul a fost de fapt unul statistic: trecuseră 24 de ani de când Nigeria îşi reînnoise metoda de calcul a produsului intern brut, operaţiune pe care cele mai multe state o derulează la fiecare cinci ani. Când guvernul nigerian, prin oficiul naţional de statistică (NBS), a calculat corect toate bunurile şi serviciile produse în ţară, rezultatul a fost năucitor: 510 miliarde de dolari.

Câştigul salarial mediu în martie 20141 Biroul Naţional de Statistică relatează că, în luna martie 2014, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 3912,4 lei, înregistrând o creştere cu 7,3% faţă de luna martie 2013. În sfera bugetară câştigul salarial mediu a constituit în luna martie curent 3471,1 lei (+6,6% faţă de martie 2013). În sectorul economic (real) câştigul salarial a înregistrat 4095,6 lei (+7,6% faţă de martie 2013).

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a prezentat astăzi într-o conferinţă de presă Raportul de activitate al instituţiei şi evoluţia pieţei financiare nebancare în anul 2013. Intrarea în vigoare în septembrie 2013 a Legii privind piaţa de capital şi elaborarea, modificarea sau completarea altor zece proiecte de acte legislative au fost apreciate drept principalele realizări. Activităţile desfăşurate anul trecut „fac parte din agenda de reforme cuprinse în Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011-2014 şi planul de acţiuni pentru implementarea acesteia”, a spus Artur Gherman, preşedintele CNPF.