Prevederile pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020 extinde termenul obligațiilor fiscale pentru: — întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, urmează să declare și achite impozitului pe venit, impozitului pe bunuri imobiliare, impozitul funciar și taxele locale pentru anul 2019 — pînă la 25 aprilie 2020;

Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455/2017,  ar putea fi completat cu o nouă secțiune ce va reglementa procedura de monitorizare postachitare.   În acest sens, va fi aprobat un plan de monitorizare, iar graficul de efectuare a acesteia va fi aprobat de directorul AIPA, plasat pe pagina oficială a instituției și comunicat beneficiarului de subvenții la adresa electronică sau prin alte mijloace cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de efectuarea evaluării. Monitorizarea respectării de către beneficiari a cerințelor va fi asigurată de Serviciul monitorizare postachitare.

Guvernul a decis, în ședința de astăzi, 22 decembrie curent,  majorarea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real de la 2775 lei la 2935 lei pe lună.   La baza calculului efectuat au stat următoarele date statistice:

Pentru contribuabilii care au obligația de a achita impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în rate (conform art.84 din Codul fiscal), termenul de achitare constituie pînă la data de 25 iunie 2020 pentru primul trimestru al anului 2020. (pct. 26 alin. (2) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020)

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a influențat majorarea nivelului de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent. Conform datelor din Raportul lunar al Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a Moldovei, la sfârșitul lunii ianuarie 2021 datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 68,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 43,5% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,7 mld. lei și a crescut cu 27,1% față de indicatorii înregistrați la 31 ianuarie 2020. Datoria de stat externă, având o pondere de 56,5% în total, s-a majorat cu 31,6% și a însumat 38,6 mld. lei.

În următorul număr al revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 7(62)) ce va ieși în curând de sub tipar în zilele următoare, am pregătit pentru cititorii noștri, tradițional, articole utile și extrem de actuale.   Astfel, în acest număr este publicat Ghidul privind amortizarea mijloacelor fixe: aspecte contabile și fiscale, autorul acestuia fiind Marina Brihuneț. Articolul va fi disponibil în rubrica Practica fiscală. Tot în această rubrică veți găsi detalii cu privire la aspectele fiscale și de raportare aferente contractului de împrumut, descrise de Victoria Belous.

Începând cu 1 mai 2020, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare – unități), se stabilește în mărime de 17,37 lei pe oră, sau 2935 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. În ședința secretarilor de stat, care va avea loc pe data de 26 martie 2020, va fi examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr.165/2010.

Sunteți contabil și în practică vă confruntați cu multiple neclarități, precum:   Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot să conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și:  trebuie să includem în acestea procedurile contabile interne, aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizarea și administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; normele de pierderi stabilite și adoptate; coeficienții stabilirii și formării provizioanelor, corecțiilor compromise etc.;

1. (40.5) Care este termenul limită de prezentare a Declarației și achitare a achitarea impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai fondurilor de investiţii)? 2. (40.4) Care este termenul de achitare a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în rate pentru primul trimestru al anului 2020?

Proiectul de lege privind abrogarea Legii nr.235  din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015 a fost votat astăzi, 16 decembrie 2020, în două lecturi.   La prezentarea proiectului a fost menționat că acesta are drept scop eliminarea presiunii fiscale suplimentare asupra populației și economiei țării, utilizarea eficientă și în interesul cetățenilor a resurselor financiare acumulate de stat sub formă de taxe și impozite și neadmiterea majorării substanțiale a datoriei de stat provocată de emiterea obligațiunilor de stat în valoare ce depășește 13,5 mld. lei și transmiterea acestora către Banca Națională a Moldovei.

În articolul publicat anterior ”Blocarea fondurilor și a resurselor economice de Serviciul Fiscal de Stat în scopul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de Republica Moldova” au fost elucidate atribuțiile autorității fiscale în punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de RM.

Poate entitatea – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (prezintă darea de seamă forma IVAO15 sau, începând cu anul 2020, forma SIMM 20) să beneficieze de anumite scutiri (facilități) la plata impozitului pe venit, inclusiv ca rezultat al majorării numărului de salariați (angajați)?

Conform art. 84 alin. (1) din Codul fiscal, agenții economici sunt obligați să achite, nu mai târziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:

Prin modificările operate în Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii (în continuare – Legea nr. 156/1998) care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2022, a fost aprobată o nouă categorie de pensie prevăzută la art. 9 - pensia anticipată pentru carieră lungă. Condițiile de acordare a categoriei date de pensii sunt descrise la art. 152 din legea menționată și reglementează următoarele: (1) Dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut la art. 42 alin. (1).

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1)-(5) din Codul fiscal, termenul de achitare a impozitului în rate survine pentru: - agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din: a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlul II din Codul fiscal, pentru anul respectiv; sau

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Prin bunuri agricole – conform art.1288 alin (2) din Codul Civil,

Consiliul municipal Chișinău a aprobat în două lecturi bugetul municipal pentru anul 2021. Acesta prevede venituri în sumă de 4,74 mld. lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat 2,64 mld. lei, și cheltuieli în sumă de 6,28 mld. lei. Totodată, cuantumul fondului de rezervă al municipiului Chişinău se stabileşte în sumă de 10 000,0 mii de lei. Potrivit documentului, cele mai multe venituri se estimează din impozitele şi taxele de stat – 1 257 650,0 mii lei (26,9%). Totodată, veniturile generale ale bugetului municipal vor fi constituite din:• venituri proprii – 671 209,7 mii lei (14,4%);•

Ministerul Finanțelor și Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) au semnat Acordul privind a III-a Finanțare Adițională pentru Proiectul „Agricultura Competitivă în Moldova MAC-P”, în valoare de 13,5 mil. euro.   Astfel, Acordul vizează instituirea unui sistem complet de management al subproduselor de origine animalieră. În cadrul componentei se prevede construcția unei instalații de distrugere/prelucrare a deșeurilor de origine animală nedestinate consumului uman, care ar fi o soluție reală pentru menținerea situației epizootice favorabile din țară, inclusiv pentru protecția mediului, și ar facilita includerea Republicii Moldova în lista țărilor cu drept de export în Uniunea Europeană a produselor zootehnice.