Parlamentul, în ședința convocată astăzi, 17 martie 2020, a aprobat în două lecturi introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, ținând cont de situația epidemiologică din țară, din 17 martie până la 15 mai 2020. Aceasta presupune extinderea competenței Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale pentru asigurarea activității fără restricții a acesteia. Astfel, Legislativul a aprobat modificări și completări în Legea nr.212 (art. 20, 22, 24 și 25). La baza acestora stă răspândirea atât în țară, cât și în regiune a virusului COVID-19. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atribuit gradul „foarte ridicat” al pericolului legat de epidemie și l-a caracterizat drept „urgență în domeniul sănătății publice la nivel internațional”. Amintim că atribuțiile CNSE sunt stabilite în art.20 al Legii1 nr.212.

 Titularul acordului de perfecționare activă va prezenta biroului vamal care are în evidență operațiunea, un decont de justificare, în care se vor indica date precum : numărul declarației, poziția tarifară, cantitatea materiei prime destinate perfecționării, valoarea statistică a mărfurilor, termenul în care produsele trebuie să fie exportate/importate etc.     Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul  de hotărâre cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Evidența solicitanților și beneficiarilor de subvenții” (SIA ESBS). Documentul va fi discutat astăzi, 10 septembrie, în cadrul ședinței Secretarilor de stat.   SIA ESBS se va utiliza pentru crearea și dezvoltarea resursei informaționale, precum și repartizarea, stocarea, sistematizarea, actualizarea și protecția soluțiilor informaționale a subvențiilor, cu asigurarea concomitentă a unui nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal. Totodată, introducerea sistemului în funcțiune va permite formarea resurselor informaționale departamentale în domeniul agriculturii și mediului rural, precum și înregistrarea solicitanților și beneficiarilor de subvenții. Conform proiectului, participanți la sistem vor fi Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), MADRM, alte entități cu care vor fi încheiate acorduri de colaborare.

Neacordarea de către angajator a concediului de odihnă anual timp de doi ani consecutivi, precum şi neacordarea anuală a concediului de odihnă salariaților în vârstă de până la 18 ani şi salariaților care au dreptul la concediu suplimentar în legătură cu munca

Contribuabilii ce achită contribuții obligatorii la Fondul Viei și Vinului ar putea fi scutiți de plata contribuțiilor obligatorii calculate din facturile fiscale eliberate în anul 2020, prin derogare de la art. 323 din Legea viei și vinului.  În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  ce prevede modificarea Legii cu privire la plata contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Legii viei și vinului.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

În conformitate cu prevederile art.94 lit.d) din Codul fiscal (în vigoare din 1 aprilie 2020), subiecții impozabili cu TVA sunt nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, care prestează servicii prin intermediul reţelelor electronice şi obţin venituri de la persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în RM, prin intermediul cărora are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul reţelelor electronice de la alţi nerezidenţi, al căror loc de livrare se consideră a fi RM.

Evoluțiile economice naționale și internaționale, concurența internațională au determinat și determină în continuare necesitatea unor noi concepte vamale, fapt ce impune integrarea lor în noul Cod vamal (CV), consideră autorii proiectului CV rescris care a fost examinat și aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 8 iulie curent.   Proiectul CV conține 11 titluri, fiecare fiind divizat în capitole și, conform autorilor, vine cu norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.   Astfel, în titlul I, în partea ce ține de reprezentarea în vamă, în proiect au fost transpuse prevederile CV al UE cu privire la liberalizarea acestei activități, fiind propusă desfășurarea activității de broker prin eliberarea autorizației de către Serviciul Vamal.

În pofida faptului că sistemul prin care contribuabilii au obținut posibilitatea accesului individual la serviciile fiscale electronice și repartizarea acestuia către persoanele responsabile din cadrul entității conform proceselor de business interne, a fost lansat în anul 2020, unii contribuabili solicită suportul până în prezent. În continuare, pe etape, vom explica procedura și cadrul normativ privind obținerea, gestionarea și setarea accesului în cadrul SIA „Cabinetul personal al contribuabilului” (în continuare - CPC).   1. Obținerea accesului la toate serviciile fiscale electronice de către administratorul entității

Potrivit prevederilor art.112 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția autorităților publice, instituțiilor publice, specificate la art.51, exceptînd instituţiile de învățământ publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 1,2 milioane de lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere și a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2) din Codul fiscal.

Evaluarea procesului de protecție a datelor cu caracter personal în cadrul autorităților publice a fost subiectul unei ședințe de lucru organizate cu ocazia demarării misiunii de audit intern orizontal

Astăzi, 30 decembrie, în „MO” (nr. 456-459) a fost publicată Legea nr. 356 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (Politica bugetar-fiscală pentru anul 2023).

Asociația de economii și împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 al Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței pe care o deține, desfășoară activitate operațională de atragere a mijloacelor bănești sub formă de depuneri de economii de la membrii săi, credite, împrumuturi și alte mijloace, în scopul acordării împrumuturilor membrilor săi, precum și efectuarea investițiilor financiare în conformitate cu politica de investiții aprobată de către consiliul AEÎ.

 Exportatorii care urmează să exporte pentru prima dată din Republica Moldova un produs chimic vor avea obligaţia să notifice Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice, cu cel puţin 35 de zile înainte de data la care este prevăzut să aibă loc exportul produsului chimic. Ulterior, exportatorul notifică autoritatea la primul export al unui produs chimic de acest tip în fiecare an calendaristic cu cel puțin 35 de zile înainte de data exportului.   În Monitorul Oficial din 31 iulie curent a fost publicată Hotărârea nr. 505 din 15.07.2020 pentru aprobarea Regulamentului privind exportul și importul de produse chimice periculoase.

La 1 octombrie curent au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 115 din 15 septembrie 2021, prin care a fost aprobată Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii. Aceasta reprezintă o instrucțiune pentru autoritățile contractante și ofertanți, utilizată la inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziţii publice de bunuri și servicii, principalele aspecte ale căreia le vom menționa în acest articol.   Documentația conține 26 anexe1 destinate inițierii, publicării, atribuirii și modificării procedurilor de achiziții publice, precum și menite să faciliteze elaborarea și prezentarea ofertei şi a documentelor care să permită grupului de lucru examinarea şi evaluarea tuturor ofertelor depuse.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Măsurile impuse pe perioada de urgență, inclusiv cele de restricții la circulație și, respectiv, de prezentare la locul de muncă pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus presupun recuperarea zilelor de odihnă. Aceasta se va realiza în modul stabilit ulterior de Guvern, după ridicarea stării de urgenţă. Cu toate acestea, perioadele nu se vor considera zile de odihnă și, respectiv, nu vor fi recuperate de salariaţii care s-au aflat în una din următoarele situații: • au solicitat acordarea: – concediului de odihnă anual (art. 112 din Codul muncii (CM) – concediului de odihnă nefolosit (art. 119, alin. (3) din CM), cu achitarea indemnizaţiei de concediu (art. 117 din CM) – concediului neplătit (art. 120 din CM);

Guvernul a dat aviz negativ proiectului de lege pentru modificarea articolului 13 din Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. Documentul prevede reglementarea achitării cuantumului lunar al indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului în proporție de cel puțin 75% din salariul mediu al angajatului, indiferent de stagiul de cotizare al acestuia. Executivul susține că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 289/2004, cuantumul lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului se stabilește în proporție de 75% din salariul mediu al angajatului,

Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar   va fi completată cu anexa ce va reglementa modul de evaluare sistemică și de reevaluare a funcțiilor în sectorul respectiv. Proiectul  a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali.   Potrivit documentului, sistemul de evaluare a funcțiilor din sectorul bugetar are drept scop sistematizarea funcțiilor generice conform grupurilor ocupaționale și subgrupurilor de funcții în raport cu domeniul de activitate, precum și de a stabili poziționarea acestora în ierarhia funcțiilor existente în sectorul bugetar.

Salariații vor putea realiza atribuţiile specifice funcţiei pe care o deţin în afara locului de muncă organizat de angajator. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege pentru modificarea Codului muncii, fiind propusă introducerea conceptului de muncă la distanță. Astfel, Codul muncii poate fi completat cu capitolul IX1 ce va reglementa acest tip de muncă. Potrivit proiectului, la distanță vor putea munci angajații care au încheiat un contract individual de muncă ce prevede posibilitatea prestării muncii la distanță sau au prevăzut această posibilitate printr-un acord suplimentar la contractul existent. Aceștia se bucură de toate drepturile și garanțiile recunoscute prin lege aplicabile salariaților al căror loc de muncă este organizat de angajator.