Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări şi răspunsuri la întrebările, parvenite de la reprezentanţii mediului de afaceri în situația de suspendare a activității a mai multor agenți economici. În prezent unele entităţi economice şi-au sistat activitatea pe perioada stării de urgenţă, iar angajaţii se află în şomaj tehnic în conformitate cu prevederile art. 80 al Codului muncii. În perioada şomajului tehnic, salariaţii beneficiază lunar de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 50% din salariul lor de bază.

Începând cu 1 februarie 2022, normele financiare în vigoare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ urmează a fi majorate cu 40%. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul respectivei hotărârii de Guvern cu privire la alocarea mijloacelor financiare din Fondul de rezervă al Guvernului, fiind propusă alocarea mijloacelor financiare în sumă totală de 256,6 mil.lei autorităților administrației publice centrale și locale, în scopul majorării normelor financiare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile publice de învățământ.  

Cuantumul salariului minim nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat, prevede proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 1432/2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.   Proiectul este înregistrat recent în Parlament drept inițiativă legislativă. În nota de întemeiere a documentului autorul inițiativei menționează că prevederile normative naționale privind realizarea drepturilor economice și sociale și implicit referitoare la cuantumul minim al salariului minim sunt contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului și, în consecință, neconstituționale în cazul în care, alternativ:

În conformitate cu art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare, cu excepția veniturilor stipulate la alin.(3) al aceluiași articol. Astfel, subiecţii regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (SIMM) achită impozitul pe venit în mărime de 4% din obiectul impunerii. Reieşind din cele menţionate, înstrăinarea bunurilor reprezintă obiect al impunerii cu impozitul pe venit conform regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

Domeniile supuse evaluării naționale a riscurilor în partea ce ține de finanțarea terorismului vor fi extinse. Autoritățile intenționează să aplice sancțiuni proporționale și disuasive în cazurile depistării încălcărilor legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor. Acțiunile sunt incluse în planul de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale pentru domeniul respectiv pentru anii 2020-2024. Proiectul Strategiei și a planului de acțiuni este propus spre consultări publice de către Ministerul Justiției. Planul conține circa 80 de acțiuni ce vor fi implementate în limitele alocaţiilor bugetare aprobate, precum şi din accesarea asistenţei oferite de organizaţiile internaţionale.

 Biroul Național de Statistică comunică că, în vederea reducerii presiunii informaționale asupra mediului de afaceri și optimizării sistemului de rapoarte statistice, Programul de lucrări statistice pentru anul 2022 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 441/2021 prevede excluderea a 8 lucrări statistice, care cuprind 14 cercetări statistice: 1-auto - Cercetarea statistică lunară „Prestații de transport rutier (date operative)”; 6-nav - Cercetarea statistică anuală „Mijloacele de transport naval intern”. Datele vor fi elaborate anual în baza datelor colectate în cercetarea trimestrială similară pentru trimestrul IV;

Urmează sau nu entitatea să rețină impozit pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana fizică a vândut metal feros? Potrivit art. 90 alin. (1)-(4) din CF impozitul pe venit la sursa de plată se reține, în mod obligatoriu, de către orice:a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activități independente conform cap. 102 şi activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103 din CF;b) nerezident care desfăşoară activitate conform art. 5 pct. 151);c) reprezentanță

În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal nr.1163/1997, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

 În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.       Prin urmare, plățile de stimulare sub formă de premii, precum și ajutorul material, care nu sunt legate de retribuirea muncii și nu au un caracter obligatoriu, nu se vor deduce în scopuri fiscale.

Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ar putea fi suplinită cu o noțiune ce reglementează comerțul electronic, care, potrivit proiectului de lege ce prevede operarea modificărilor și completărilor în peste 20 de legi, reprezintă activitatea de comerț a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, desfășurată prin intermediul mijloacelor electronice, mijloacelor de comunicare la distanță, contractelor la distanță.   Amintim că documentul este elaborat de Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova, poate fi consultat până la 3 iunie curent.

Raportul de evaluare finală a rezultatelor implementării Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru 2012-2020, elaborat cu sprijinul echipei de experți ai programului de asistență tehnică al Uniunii Europene (UE) „Politici de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din zonele rurale”, a fost prezentat în cadrul evenimentului cu participarea reprezentanților Delegației UE în Republica Moldova, ministerelor Economiei și Infrastructurii, Finanțelor, Educației, Culturii și Cercetării, ODIMM, CCI și ai mediului academic, comunică MEI.  

 Potrivit art. 87 alin.(1) din Codul fiscal, contribuabilul care, conform art.83 din Cod este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu mai tîrziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei.      Conform prevederilor art. 83 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Taxa de la posesorii de cîini se calculează de către organele împuternicite de autoritatea administraţiei publice locale, în funcţie de numărul de cîini aflaţi în posesiunea subiectului impunerii pe parcursul unui an şi cota taxei stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale (art. 293 alin. (2) din Codul fiscal).   [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu prevederile Legii nr. 204 din 24.12.2021, în vigoare din 01.01.2022].

Prohibiția la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a părților și a accesoriilor uzate pentru autovehicule ar putea fi eliminată. Executivul a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege privind modificarea Codului vamal, Hotărârea Guvernului nr. 75 aprobată în ședința din 9 februarie fiind publicată în MO din 11 februarie 2022.   Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament încă în luna august 2021 și este argumentată de autori prin faptul că nici una din țările vecine nu are prohibiții similare, iar siguranța în trafic nu suferă din motivul importului pieselor de schim de mâna a doua.

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

Documentul fiscal electronic se consideră recepţionat de către Serviciul Fiscal de Stat dacă contribuabilul primeşte notificarea de acceptare a documentului fiscal electronic prin recipisa electronică de confirmare a acceptării acesteia în SISFS. Data prezentării documentului fiscal electronic se consideră data când este recepţionat în SISFS, dacă este întocmit în modul stabilit de actele legislative şi normative în vigoare (art. 187 alin. (5), (6) din Codul fiscal, pct. 35, 36 din Ordinul SFS nr.125 din 24 februarie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a serviciilor fiscale electronice prin intermediul SIA "Cabinetul personal al contribuabilului").

În cazurile prevăzute de legislație persoanele (cetăţeni ai RM, cetăţeni străini sau apatrizi) vor fi supuse testării la poligraf, dacă aceasta decurge din contractul de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la legitimitatea testării personalului cu utilizarea poligrafului. Este inadmisibilă recurgerea la ameninţări, la violenţă şi la măsuri de influenţă pentru a constrânge persoana să accepte testarea la poligraf ori să fie astfel testată.

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 12 ianuarie 2022, dispoziția cu privire la  instituirea unui nou Grup național de lucru pentru coordonarea implementării Programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională finanțate de Uniunea Europeană. Acesta va fi constituit din 20 de membri – reprezentanți ai ministerelor, Agențiilor de Dezvoltare Regională, Consiliului de Supraveghere Publică a Auditului, Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă, precum și din 2 reprezentanți delegați în calitate de observatori de către Curtea de Conturi și Centrul Național Anticorupție. Autoritățile respective, în termen de 10 zile de la publicarea dispoziției, vor desemna membrii Grupului național de lucru și supleanții acestora, iar nominalizarea reprezentanților se va face prin demers oficial către Ministerul Finanțelor.

În rezultatul controalelor ulterioare finalizate în perioada 16 – 27 mai 2022 de către Serviciul Vamal, a fost constatată apariția obligației vamale suplimentare în cuantum de peste 6,74 mil. lei, comunică autoritatea. Devierile țin de următoarele tipuri de încălcări ale legislației vamale: prin intermediul asistenței administrative internaționale în domeniul vamal a fost stabilit că, la momentul vămuirii, a fost acordată neîntemeiat scutirea de taxă vamală în baza originii preferențiale a mărfurilor; atribuirea eronată a codului tarifar al mărfurilor importate (agregate pentru pompare/irigare), fapt ce a condus la beneficierea neîntemeiată de tratament tarifar favorabil (scutirea de TVA (20%) și taxa vamală (10%));  atribuirea eronată a cotei accizei pentru mărfurile accizate importate;

Prin Hotărârea Guvernului nr.326/2021 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului și abrogarea unei hotărâri de Guvern, Hotărârea Guvernului nr.764 /1992 privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova a fost abrogată, ceea ce provoacă incertitudine în rândurile contabililor și antreprenorilor, în special în ceea ce privește documentarea operațiunilor de casă în contabilitate.