La sfârșitul lunii noiembrie 2020 soldul creditelor în economie a constituit 48 mld. lei și a sporit cu 9% faţă de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019, denotă datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Soldul creditelor în monedă națională a demonstrat o creștere cu 13,7% față de noiembrie 2019, iar a celor în valută străină – cu 1,5%.   Conform datelor oficiale, în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere  (23,7%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (17,2%), de consum (16,8%), în sectorul agriculturii (8,2%) și industriei alimentare (8,1%).

Contractul de comision este definit la art. 1511 alin. (1) din Codul civil (CC), care prevede că, prin contractul de comision, o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe contul celeilalte părţi (comitent), iar aceasta să plătească o remuneraţie (comision).   Conform alin.(2) al acestui articol, actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naștere unor drepturi și obligaţii numai pentru comisionar, chiar și în cazul în care comitentul este numit sau a participat la executarea actului juridic. La fel, comisionarul trebuie să execute toate obligaţiile și să exercite toate drepturile care rezultă din actul juridic încheiat în numele său, dar pe contul comitentului.

Curtea de Conturi va avea dreptul de a sesiza organele de urmărire penală despre depistarea încălcărilor ale căror constatare și examinare țin de competența acestora, prin remiterea materialelor aferente auditului public extern. În Monitorul Oficial din 30 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 10 din 12 februarie 2021, prin care au fost operate modificări în unele acte normative, inclusiv  în Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.   Noile prevederi au ca scop completarea vidului legislativ în privința asigurării măsurilor și recomandărilor formulate de auditori și depășirii problemelor legate de responsabilizarea conducerii entităților audiate, precum și asigurarea continuității activității Curții de Conturi.

Camera de Comerț și Industrie a RM, în calitate de membru al Consorțiului Agricultură Organică și Vitivinicol, invită Asociațiile de Business din Republica Moldova să aplice la concursurile de granturi lansate de către proiectul EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC). Sesiunea de informare cu privire la acest proiect va fi desfășurată online la 7 aprilie 2021, orele 10.00. Pentru participare la eveniment reprezentații Asociațiilor de Business din sectorul agriculturii organice se pot înregistra la următorul link:  https://zoom.us/meeting/register/tJ0kdOioqD0qEtDCQ3n7VxELZ-zoJeSVnqQI.   De asemenea, în cadrul evenimentului oamenii de afaceri vor putea stabili relații de colaborare cu partenerii din UE și să prezinte inițiativele sale.

În perioada 10-25 noiembrie curent, în Republica Moldova sunt desfășurate webinare pentru mediului de afaceri, organizate de Camera de Comerț și Industrie în parteneriat cu Programul USAID Reforme Structurale în Moldova (USAID). Lansarea ciclului de webinare a avut loc pe data de 10 noiembrie, când a fost semnat  Memorandumul de Înțelegere între cele două părți, precum și organizat primul seminar ce ține de aplicarea noilor reguli Incoterms 2020, la care au participat circa 40 de persoane din mediul de afaceri din Soroca și Orhei.  

Urmează oare a fi luată în calitate de bază impozabilă cu impozitul aplicat agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (4%), în cazul vânzării mărfii la preț mai mic de sinecost și decât cel de piață către o persoană interdependentă, afiliată sau cu care există relații specifice?     Potrivit prevederilor art.541 alin.(1) din Codul fiscal (CF), subiecţi ai impunerii  cu impozitul aplicat agenţilor economici ai sectorului IMM stabilit de Capitolul 71 al Titlului II din CF, sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier),

În ședința de astăzi a Parlamentului, cu 83 de voturi ale deputaților, în lectură finală au fost aprobate modificări și completări în Codul muncii, Legea salarizării și Legea salarizării în sectorul bugetar, scopul intervenției în aceste acte legislative fiind motivarea angajaților pentru prestarea muncii în condiții cu risc sporit.   Astfel, pentru munca prestată în condiții nefavorabile și a celor cu risc sporit pentru sănătate pe perioada decretării stării de urgență în sănătate publică, salariaților li se vor stabili sporuri de compensare. Cuantumul sporurilor urmează a fi stabilite de Guvern în funcție de greutate și nocivitate, cu consultarea patronatelor și sindicatelor, dar nu poate fi mai mic decât cel prevăzută de Legea salarizării.

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină a acumulat, în primele nouă luni ale anului 2020, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) venituri proprii (fără transferuri de la bugetul de stat) de peste 3,6 mld. lei, cu circa 66 mil. lei sau cu 1,9% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.   Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu. Acestea constituie circa 3,42 mld. lei, în creștere cu 37 mil. lei faţă de perioada similară a anului 2019.

Acțiunile suplimentare ce au ca scop facilitarea implementării Legii 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj, precum și sporirea calității serviciilor și măsurilor de ocupare a forței de muncă prestate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în vederea aplicării noilor prevederi adoptate prin Legea nr.137/2020 au fost examinate  în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător pe lângă Ministerul Economiei și Infrastructurii.  

Serviciul Fiscal de Stat a avut o întrevedere cu un grup de executori judecătorești privind utilizarea Sistemului Informațional Automatizat „Crearea şi circulația documentelor electronice” (SIA CCDE). La întrunire au participat și reprezentanții Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”.

Proiectul hotărârii de Guvern prin care se propune aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa unică a contravenţiilor, a cauzelor contravenționale şi a persoanelor care au săvârşit contravenții și crearea Registrului de stat al contravenţiilor – SIA ECPSC, a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 25 martie 2021.   Sistemul reprezintă un ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii, aflate în interconexiune și destinate evidenței contravenţiilor, a cauzelor contravenţionale şi a subiecților,

Operatorii din domeniul alimentar pot fi obligați să întreprindă măsuri de prevenire a pierderii și risipei alimentare și să suporte cheltuielile aferente, prevede proiectul de lege elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului care urmează a fi propus Guvernului pentru aprobare. Autorii documentului susțin că implementarea proiectului va asigura tranziția către economia circulară prin menținerea, în limitele legale, a alimentelor în circuitul consumului și evitarea formării deșeurilor alimentare, precum și prin diminuarea cheltuielilor aferente pierderii și risipei alimentare.

Casa Naţională de Asigurări Sociale informează că a fost efectuat transferul pentru plata prestaţiilor sociale în luna noiembrie. Suma acestora constituie circa 1,374 mld. lei, inclusiv pentru achitarea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, plata pensiilor pentru beneficiarii care primesc pensia în primele zile ale lunii şi a ajutorului de deces. Totodată, surse financiare au fost transferate beneficiarilor sistemului public de asigurări sociale stabiliţi în străinătate, care primesc pensia în baza acordurilor internaţionale.   Conform graficului stabilit, pe parcursul următoarelor zile vor mai fi efectuate transferurile pentru achitarea indemnizaţiilor familiilor cu copii, a ajutorului social și celui de şomaj etc.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii în comun cu Rețeaua Centrelor de Consultanță în Afaceri a dat startul campaniei de informare privind oportunitățile de suport în business oferite prin programele și proiectele din portofoliu ODIMM.   Scopul campaniei este de a prezenta informații ample publicului larg, inclusiv viitorilor antreprenori, despre întreaga gamă de servicii oferite de ODIMM: consultanță, instruire, mentorat și finanțare a afacerilor. Pentru perioada următoare, ODIMM si-a propus organizarea a 7 sesiuni de informare ce va cuprinde tot teritoriul țării.  

Atât procedura cât și criteriile de determinare a statutului de contribuabil mare pentru persoanele fizice și juridice vor fi modificate. Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul de ordin cu privire la organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mari, iar actul normativ în vigoare (Ordinul nr.1387/2016 al SFS)  urmează a fi abrogat după punerea în aplicare a noilor prevederi.   Conform proiectului, numărul contribuabililor mari – persoane juridice va fi diminuat până la 550 de entități și persoane fizice ce practică activitate de întreprinzător (la momentul actual este prevăzută includerea în listă a 650 de persoane), iar a persoanelor fizice ce nu practică activitate de întreprinzător – de la 600 până la 500.

Noua pagină-web oficială a Serviciului Fiscal de Stat lansată astăzi, 1 aprilie 2021, va permite reducerea timpului necesar procesului de regăsire, vizualizare și extragere a documentelor relevante aferente activității SFS. Acest obiectiv va fi realizat prin automatizarea proceselor de colectare, publicare și diseminare a informației de conținut, inclusiv prin integrarea serviciilor oferite de alte subsisteme informatice ale SFS.   Autoritatea fiscală, în dialog cu societatea civilă, tinde să respecte principiile ce stau la baza unei interacțiuni eficiente: accesibilitatea, continuitatea, veridicitatea și transparența, care au fost luate în calcul la elaborarea noii pagini. Noile funcționalități au fost discutate și consultate cu contribuabilii, mediul de afaceri și partenerii de dezvoltare, a menționat Corina Pavlișciuc, șef adjunct a Direcției generale metodologia impozitelor și taxelor, SFS.

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii  aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei, precum şi privind prestaţiile de asigurări sociale de care beneficiază această categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Liber-profesionist ce practică activitate în sectorul justiției este persoană care are înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator. Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică. 

Discuțiile privind digitizarea economiei naționale continuă pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astăzi, în cadrul unei ședințe online, au fost prezentate rezultatele studiului „Moldova Rapid e-Commerce Review” elaborat cu suportul USAID.   Studiul a început în luna iulie curent, fiind realizat de o echipă formată din experți locali și internaționali, fiind organizate peste 40 de întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor, autorităților de reglementare, partenerilor de dezvoltare, asociațiilor, furnizorilor de telecomunicații și de plăți, IMM-urilor și operatorilor de comerț electronic. Întâlnirile au avut ca scop aprecierea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.

În primele șapte luni ale anului curent, în Republica Moldova au fost importate mărfuri în sumă de $2,9 mld., cu 12,6% mai puțin decât în perioada similară din anul 2019, comunică Biroul Național de Statistică.   Valoarea mărfurilor importate din UE în această perioadă a constituit $1,3 mld. fiind cu 18,6% mai mică decât cea din anul precedent și deține o pondere de 45,9% în totalul importurilor. În același timp, importurile de mărfuri provenite din țările CSI au fost de $733,7 mil., diminuându-se cu 9,3% față de ianuarie-iulie 2019 și reprezintă de 25,4% din total.