Ajutorul de șomaj va fi majorat până la 2775 lei, ceea ce este echivalent cu mărimea salariului minim garantat în RM. Totodată, în perioada stării de urgență, toți cetățenii Republicii Moldova care revin în țară, vor putea beneficia de ajutorul de șomaj în mărime de 2775 lei, fiind extinse categorile beneficiarilor de această prestație. Detalii suplimentare aferente măsurilor de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență, aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului, au fost aduse de ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui briefing.

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

Cancelaria de stat anunță despre desfășurarea, pe data de 3 septembrie curent, a ședinței secretarilor de stat într-o nouă componenţă, în cadrul căreia au fost puse în discuţii mai multe proiecte de lege. Astfel, au fost examinate inițiative printre care se regăsesc proiecte, precum: • Alocarea mijloacelor financiare pentru susținerea programelor raionale/municipale de granturi • Proiectul privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei • Proiectul cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Centrul de zi pentru persoane cu dizabilități".

În anul 2020 va fi implementat Sistemul Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”. Acesta va permite automatizarea proceselor de evidență a persoanelor angajate în câmpul muncii, a salariaților, inclusiv a zilierilor și va asigura păstrarea istoricului aferent raporturilor de muncă. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților” (SIA REA). Conceptul este elaborat ca urmare a modificărilor operate în Codul muncii și abrogării Hotărârii nr. 1449 din 24 decembrie 2017, conform cărora, din 1 ianuarie 2019, mecanismul privind carnetele de muncă nu mai este aplicabil, precum și în contextul lipsei, la momentul actual, a unui sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate și a raporturilor de muncă ale acestora.

Pe perioada stării de urgenţă, mulţi dintre angajaţii întreprinderii noastre au depus cerere pentru concediu neplătit şi nu li se calculează salariu. Trebuie de declarat aceste perioade în Darea de seamă IPC 18?   Potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din Codului muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

Regiunea de Dezvoltare Sud va beneficia, în anul 2019, de un buget de peste 38 mil. lei din Fondul Național de Dezvoltare Regională. Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe a Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale, în cadrul căreia a fost aprobat și Planul de implementare a Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională 2016-2020 pentru anul 2019.

În perioada 19-21 noiembrie 2019 la Madrid, Regatul Spaniei, a avut loc prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Regatul Spaniei, scopul acestuia fiind asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante. Acordul garantează cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor Regatului Spaniei dreptul la o pensie pentru limită de vârstă, pensie de urmaş, pensie de dizabilitate cauzată de afecţiuni generale, pensie şi indemnizaţie de dizabilitate determinată de accidente de muncă şi boli profesionale din partea statului pe teritoriul căruia au lucrat legal.

Granturile și asistența tehnică vor fi alocate în comun cu Agenția Austriacă de Dezvoltare. Conform PNUD, este vorba despre crearea bazinelor de recoltare a apei pluviale în localitățile rurale din raioanele Cantemir, Criuleni, Hâncești, Leova și Ungheni. În perioada 2019-2022 în aceste zone vor fi construite 15 bazine pentru colectarea și depozitarea precipitațiilor. Cinci stații de pompieri locale din localitățile selectate vor fi reparate și dotate cu echipamentul necesar. Mărimea grantului este de $30 mii.

Curtea de Conturi a depistat, în urma auditului gestionării mijloacelor Fondului Viei şi Vinului, că 40 de agenți economici care au exportat vinuri, nu au prezentat dările de seamă Serviciului Fiscal de Stat și că 9 agenți economici au diminuat calculele prezentate SFS față de volumele real exportate. Astfel, calculele și, respectiv, restanțele la plata contribuțiilor au fost diminuate cel puţin cu 6,3 mil. lei. În Monitorul Oficial din 22 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 57 din 24 octombrie 2019 cu privire la Raportul auditului conformității gestionării mijloacelor Fondului Viei şi Vinului.

Mâine, 23 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 261–268 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

În anul viitor bugetul asigurărilor sociale de stat va avea, atât la venituri, cât și la cheltuieli 23,4 mld. lei. Ieri, 5 decembrie, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat. După cum a menționat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, creșterea veniturilor BASS pentru anul 2020 se estimează cu 9,6% comparativ cu veniturile aprobate pentru anul curent. Totodată, în structura veniturilor bugetului de asigurări sociale de stat, resursele generale vor constitui 63,6%, iar transferurile de la bugetul de stat — 36,4%.

În perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Ministerul Finanțelor și-a concentrat eforturile întru asigurarea stabilității bugetar-fiscale, creșterii economice optime, durabile și incluzive, majorării salariilor în sectorul bugetar, alocării mai eficiente a resurselor, sporirea eficacității și eficienței cheltuielilor publice, intensificarea dialogului cu mediului de afaceri și partenerii de dezvoltare, realizând totalmente obiectivele imediate stabilite în Programul de activitate al Guvernului.

Deputații, în ședința plenară din 10 noiembrie curent au votat, în lectură finală, proiectul legii privind modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru 2017(rectificarea bugetului).

La începutul anului 2019, în Republica Moldova 558,4 mii persoane au depăşit vârsta de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 20,8% din numărul total al populației cu reședință obișnuită. Circa 60% din numărul total al vârstnicilor sunt femei, fiecare a treia persoană are între 60-64 ani, iar 11,3% sunt persoane care au depășit vârsta de 80 ani, comunică Biroului Național de Statistică. Totodată, conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2019, numărul pensionarilor a constituit 703,9 mii persoane, inclusiv 21,4 mii pensionari angajați ai organelor de forță. Circa 75% din totalul pensionarilor sunt cei pentru limita de vârstă – 526,7 mii. Persoanele în vârstă de 60 ani și peste dețin o pondere de 91,0% în totalul pensionarilor pentru limita de vârstă, dintre aceștia 67,7% fiind femei.

Infrastructura feroviară va aparține în continuare statului, va fi subvenționată parțial din bugetul de stat, iar serviciile de tracțiune, transport pasageri și marfă vor fi prestate de operatorii privați. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul Codului transportului feroviar, care va fi pus în discuție astăzi, 31 octombrie, în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor. Documentul stabilește cadrul juridic privind condițiile de gestionare a infrastructurii feroviare și de organizare a activităților de transport feroviar, condițiile de înregistrare și certificare a întreprinderilor din domeniu în Republica Moldova, cerințele față de angajații acestora, precum și raporturile juridice între subiecții implicați în transportul feroviar de pasageri, bagaje și mărfuri în Republica Moldova.

Cuantumul alocațiilor sociale va fi majorat cu 40% pentru persoanele cu dizabilități severe, accentuate și medii și va constitui 80% din cuantumul pensiei minime pentru persoanele cu aceste dizabilităţi stabilit anual de către Guvern. Totodată, se va majora cu 30%alocația pentru persoanele vârstnice. Aceasta va constitui 50% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă stabilit anual de către Executiv. În Monitorul Oficial din 15 noiembrie curent a fost publicată și Hotărârea nr. 535 din 12 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 499/1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni.

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru finanțarea proiectelor de îmbunătățire a nivelului de trai și de muncă în mediul rural vor fi alocate anual până la 15% din valoarea totală a acestuia. În MO din 6 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.456 din 18 octombrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind acordarea subvențiilor pentru realizarea scopurilor indicate. Prevederile acestuia vor fi aplicate proiectelor evaluate și selectate în perioada anilor 2019-2021.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 se estimează la nivel de 23,17 mld. lei, creșterea fiind cu 1,74 mld. lei sau 8,1% în raport cu veniturile aprobate pe anul 2019. Aceasta prevede proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020, propus pentru consultări publice. Conform proiectului, față de veniturile și cheltuielile totale precizate pe anul curent, acestea vor crește în anul viitor cu 1,3 mld. lei sau cu 6%. Ponderea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în PIB este estimată pentru anul 2020 la nivel de 10,2%.

Desfășurarea activității de asigurare/reasigurare, cerințele prudențiale pentru societățile ce activează în domeniu, precum și competențele autorității de supraveghere vor fi reglementate prin Legea privind activitatea de asigurare și reasigurare, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acesteia fiind elaborat de Ministerul Finanțelor examinat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor. Documentul transpune cadrul regulator la nivelul Uniunii Europene și vine cu noi abordări ce țin de statuarea managementului riscului, transformarea procesului de supraveghere dintr-unul reactiv într-un proces continuu, cooperarea între autoritățile competente, gestionarea crizelor, cerința de capital minim etc.

Ministerul Finanțelor va aproba spre finanțare doar propunerile de buget pentru domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor care au fost consultate și avizate pozitiv de Agenția de Guvernare Electronică (AGE). Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul de hotărâre cu privire la unele măsuri de organizare a procesului de achiziții în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, care prevede o procedură unificată şi transparentă pentru organizarea achiziţiilor în domeniul TIC, în vederea asigurării oportunităţii investiţiilor în domeniu, racordării acestora la planurile strategice de dezvoltare ale Guvernului, monitorizării respectării principiilor completivităţii şi consistenţei achiziţiilor, compatibilităţii şi neutralităţii tehnologice, eficientizării şi transparentizării achiziţiilor.