Conform modificărilor operate prin Legea nr.257/2020 la Codul fiscal (art.901), începând cu anul 2021 dobânzile achitate persoanelor fizice rezidente devin venituri impozabile, din care se va reține un impozit în mărime de 3%, ceea ce constituie 25% din cota standard aprobată pentru anul 2021. Astfel, plătitorii acestor venituri (băncile, asociațiile de economii și împrumut, emitenții de valori mobiliare corporative) vor reține impozitul respectiv.   În scopul simplificării procedurii de declarare și de onorare a obligațiilor fiscale ale persoanelor fizice, Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr.94 din 30 iulie 2020 prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IPC21)

La 24 septembrie 2018 vor intra în vigoare noi prevederi ale Codului fiscal (CF), fiind puse în aplicare prin derogare de la art.7 alin. (11) din CF, care indică că orice modificări sau completări ale acestuia şi ale legilor de punere în aplicare a titlurilor CF intră în vigoare peste 180 de zile calendaristice de la data publicării legii de modificare sau de completare în MO al RM.

Nu ezitați să beneficiați de reducere! Cu începere din 1 iulie ediția nr. 2 (57) poate fi procurată separat doar la 100 de lei! În ediția nr. 2 (57) vă puteți familiariza cu principalele aspecte ale politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, noile reglementări ale activității întreprinderilor de stat și municipale, particularitățile contabilizării activităților cu tarife reglementate etc.

Proiectul de lege privind abrogarea Legii nr.235  din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015 a fost votat astăzi, 16 decembrie 2020, în două lecturi.   La prezentarea proiectului a fost menționat că acesta are drept scop eliminarea presiunii fiscale suplimentare asupra populației și economiei țării, utilizarea eficientă și în interesul cetățenilor a resurselor financiare acumulate de stat sub formă de taxe și impozite și neadmiterea majorării substanțiale a datoriei de stat provocată de emiterea obligațiunilor de stat în valoare ce depășește 13,5 mld. lei și transmiterea acestora către Banca Națională a Moldovei.

În Monitorul Oficial din 25 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 164 din 21 decembrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Sistemul informațional automatizat (SIA) „e-Factura” a devenit în cei șase ani de la lansare tot mai popular în rândul contribuabililor. Acest fapt este confirmat de datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional integrat al Serviciului Fiscal de Stat (SFS).   Datele CTIF arată că numărul contribuabililor care utilizează sistemul „e-Factura” a crescut de la 500 (în primele trei luni ale anului 2014) până  la 50,3 mii de contribuabili la începutul anului 2020, iar la momentul actual sistemul este utilizat de peste 176 mii de utilizatori ce au în cadrul sistemului rolul de director sau contabil. Doar în perioada ianuarie – mai 2020, accesul la sistem a fost obținut de peste 4,9 mii de utilizatori.

Implementarea sistemului electronic pentru eliberarea actelor permisive (SIA GEAP), acțiunile pentru stimularea utilizării platformei electronice de către autoritățile emitente, precum și extinderea Proiectului de Ameliorare a Competitivității (CEP II) au fost analizate în cadrul unei ședințe online de către Ministerul Economiei și Infrastructurii cu echipa Băncii Mondiale, comunică MEI.   Astfel, SIA GEAP, dezvoltat și implementat cu suportul Băncii Mondiale, vine să materializeze unul din obiectivele promovate de Guvern pentru reducerea poverii administrative și crearea unui mediu de afaceri favorabil, iar odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19, importanța Ghișeului unic online a crescut considerabil.

Guvernul susține interzicerea, prin sancțiune, a utilizării/comercializării pungilor de plastic și a altor obiecte de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile. În acest sens, ieri, 1 august, cabinetul de miniștri a aprobat avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului contravențional. Inițiativa legislativă propusă de un grup de deputați, prevede sancționarea, cu amendă de la 60 la 90 u.c. aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 120 la 240 u.c. aplicată persoanei juridice, pentru utilizarea/comercializarea pungilor din plastic cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, a farfuriilor, paharelor și altor accesorii ale serviciilor de masă, precum și a bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.

Casa Naţională de Asigurări Sociale informează, că la data de 7 august 2020 a intrat în vigoare Legea nr. 142 din 16 iulie 2020 pentru modificarea Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei, prin care au fost operate modificări la art. 16 alin. (1) şi anume, venitul lunar asigurat al salariaţilor rezidenţilor parcului pentru tehnologia informaţiei va constitui 68% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul de gestiune.  

În ianuarie-august 2020, comerțul intern de bunuri cu amănuntul a fost în creștere, iar serviciile prestate populației în continuare au înregistrat descreșteri. Datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii denotă că, în prețuri comparabile, comerțul intern de bunuri cu amănuntul s-a majorat în perioada de referință cu 0,9%, iar volumul serviciile prestate populației s-a diminuat cu 23,7%. Conform datelor oficiale, cifra de afaceri în ianuarie-august 2020 a însumat circa 38,3 mld. lei în comerțul cu amănuntul și circa 11,1 mld. lei în serviciile de piață prestate populației.

În conformitate cu definiția de la alin. (2) al art.261 al Codului fiscal sau conform Politicilor contabile a întreprinderilor de stat/ municipale, autorităților/instituțiilor publice la autogestiune și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public care aplică SNC sau IFRS, precum și modul de casare a bunurilor raportate la mijloace fixe, inclusiv a investițiilor capitale în active în curs de execuție a autorităților/ instituțiilor bugetare care aplică Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, entitățile vor stabili modul de trecere la pierderi a mijloacelor fixe.   În ședința de astăzi a Guvernului a fost aprobat proiectul de modificare a Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 500/1998.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Pentru vânzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate și în cadrul comerțului electronic cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care aceasta este solicitată de cumpărător, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea. Concretizările aferente eliberării facturii fiscale în cazurile menționate sunt incluse în politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Completarea art. 117 alin.3) din Codul fiscal are drept scop eficientizarea și crearea condițiilor certe pentru mediul de afaceri, prin expunerea concretă a faptului că,

La sfârșitul lunii septembrie în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrați 21983 șomeri, dintre care 3141 au obținut acest statut pe parcursul lunii, comunică ANOFM. Datele mai arată că, în luna septembrie, au fost plasate în câmpul muncii 1323 persoane, dintre care 750 femei.   Per total, în primele nouă luni ale anului curent prin intermediul ANOFM au fost plasați în câmpul muncii 7041 șomeri. Ca urmare a subvenționării creării locurilor de muncă au fost angajate 173 de persoane, iar datorită mecanismului subvenționării creării sau adaptării locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități au fost angajați 3 șomeri.

Părinții adoptivi care exercită creșterea și educarea a patru și mai mulți copii pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani devin persoane asigurată de Guvern în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.   Executivul a aprobat proiectul  hotărârii pentru modificarea Regulamentului privind acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.    Statutul de persoana asigurată se acordă/suspendă de către Compania Națională de Asigură în Medicină (CNAM) în baza cererii și a următoarelor documente justificative depuse de persoana fizică:

În ședința de ieri a Guvernului a fost aprobat proiectul de lege ce prevede modificări și completări la un șir de acte legislative și prevede instituirea unei noi funcții de demnitate publică – Avocatul Poporului pentru drepturile antreprenorilor. Hotărârea prevede că activitatea acestuia va fi axată pe problemele de protecţie a drepturilor antreprenorilor, asigurând respectarea intereselor legitime ale reprezentanților mediului de afaceri, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către autoritățile publice, de către persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile, alte organizații şi întreprinderi, de organizaţiile necomerciale.

Consiliul Concurenței, pe lângă funcția de posesor al SIA „Registrul ajutoarelor de stat”, va avea și funcția de deținător al sistemului informațional, instituția fiind responsabilă de crearea și ținerea sistemului.   În ședința din 18 noiembrie 2020, Guvernul a aprobat proiectul  de hotărâre ce prevede modificarea unor acte normative în scopul eficientizării procesului de raportare și automatizare a notificării ajutoarelor de stat acordate, precum și pentru a asigura interoperabilitatea SIA „Registrul ajutoarelor de stat” cu serviciile guvernamentale (MPass, Msign).

La sfârșitul lunii octombrie 2020, conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova prezentată lunar de Ministerul Economiei și Infrastructurii, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 63,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 45,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 28,6 mld. lei și a crescut cu 24,6% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 54,9% în total, a însumat 34,7 mld. lei și s-a majorat cu 17,2%.

Biroul Național de Statistică a încheiat analiza câștigului salarial mediu lunar nominal brut per salariat în anul 2019. Conform datelor publicate,  acesta a constituit 7233,7 lei, în creștere cu 15,4% comparativ cu anul 2018, iar câștigul salarial mediu lunar nominal net a fost de 6010,1 lei,  fiind cu 16,9 % mai mare decât cel înregistrat cu un an mai devreme. Costul mediu lunar al forței de muncă pe parcursul anului 2019 a constituit 8852,8 lei pentru un salariat, cu 12,9% mai mult decât în anul 2018. Totodată, numărul salariaților la 31 decembrie 2019 a constituit 742,1 mii persoane, cu 0,4 % mai mult față de 31 decembrie 2018.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.