Mâine, 1 martie 2019, vor ieși de sub tipar două ediții ale Monitorului Oficial al Republicii Moldova. În nr. 66-75 va fi publicat Codul civil în redacție nouă și Legea pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova, iar în nr. 76-85 vor fi publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Decret pentru inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului de finanțare între Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare privind Proiectul de dezvoltare al sistemului electroenergetic (în valoare de 55 milioane USD) (nr. 1106-VIII, 22 februarie 2019).

Termenul regenerare exprimă acțiunea de a regenera și rezultatul ei, iar a regenera înseamnă a reface, a face să revină la viață nouă, a se reînnoi. În Regulamentul privind evidența contabilă a plantațiilor viticole în procesul plantării, exploatării și defrișării acestora, aprobat prin Ordinul MF nr. 21 din 24.02.2014 (în continuare - Regulament) găsim termenii cu conținutul său respectiv:   • Plantație viticolă în proces de reconstrucție reprezintă plantația tânără sau pe rod în perioada de efectuare a unor lucrări de reconstrucție parțială a viilor (realtoire, reformarea butucilor, modificarea densității etc.);

Mandatul, organizarea, atribuțiile, împuternicirile, garanțiile de independență a Curții de Conturi, dar și raporturile juridice ce apar în procesul auditului public extern vor fi reglementate de o nouă Lege privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 170 din CF, stingerea obligației fiscale se face prin: achitare, anulare, prescripție, scădere, compensare sau executare silită. Potrivit reglementărilor imperative ale art. 175 din CF, stingerea obligaţiei fiscaleprin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.

În trimestrul I al anului curent, numărul autorităților și instituțiilor publice care utilizează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP), administrat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), a crescut, față de finalul anului 2018, cu 3,5% și a alcătuit 890 de entități. Potrivit aprecierilor date de reprezentanții acestor entități, SIIECAP pe platforma 1C facilitează procesele de lucru ale contabililor la procesarea documentelor primare în format electronic, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor superioare. Principalul avantaj al utilizării SIIECAP pe platforma 1C constă în faptul că acesta permite contabililor să întocmească mai rapid notele contabile și rapoartele financiare în format electronic și să le coordoneze direct cu Ministerul Finanțelor.

Curtea de Conturi a realizat o misiune de audit pentru identificarea domeniilor sensibile la riscuri aferente managementului și gestionării resurselor Fondului ecologic naţional, evaluarea metodelor, instrumentelor și mecanismelor aplicate prin prisma eficienței și eficacității repartizării și utilizării resurselor fondului. Verificările auditului au identificat deficiențe majore în gestionarea mijloacelor Fondului ecologic național, care au limitat atingerea obiectivelor propuse în realizarea proiectelor investiționale finanțate din acest fond.

La Comisia Electorală Centrală executarea cheltuielilor pentru exercițiul bugetar 2016 s-a încheiat la nivel de 86,1%, se arată în Raportul Curții de Conturi privind auditul situațiilor financiare consolidate ale CEC, publicat în Monitorul Oficial din 2 februarie curent. Astfel, nu au fost valorificate alocații în sumă de 20,43 mil. lei.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea componenței nominale a Comitetului de supraveghere a auditului.

Conform prevederilor art. 129 alin.(111) din Codul fiscal (CF), vizita fiscală reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, având un regim juridic diferit de cel al controlului fiscal, vizita fiscală reprezintă o măsură de promovare a conformării voluntare a contribuabilului la respectarea legislaţiei în vigoare cu scopul preîntâmpinării şi prevenirii posibilelor încălcări ale legislaţiei din domeniu, în cadrul căreia nu se calculează obligaţii fiscale şi nu se aplică sancțiuni.

Capitolul I Modul de întocmire a bilanțului Bilanțul reprezintă situația financiară care reflectă poziția patrimonială și financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ). El cuprinde informațiile aferente soldurilor existente la data raportării privind activele și pasivele, divizate în elemente de capital propriu și datorii.

     Calcularea termenului de păstrare a dosarelor definitivate în lucrările de secretariat în anul 2020 începe de la 1 ianuarie 2021 deoarece calcularea termenului de păstrare a documentelor-tip se face începînd cu 1 ianuarie al anului ce urmează după anul definitivării documentelor în lucrările de secretariat. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare începînd cu data de 05.08.2016 cu privire la termenele de păstrare a documentelor legate de raporturile de muncă dintre salariat şi angajator. În note sînt prevăzute termene de păstrare a unor categorii de documente specifice, ţinîndu-se cont de conţinutul, autorul, timpul şi locul elaborării documentelor.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” amintește utilizatorilor că data de 25 februarie este termenul-limită de prezentare de către persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă) a Informației privind cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea mijloacelor de transport, art. 22611 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal. Și de această dată venim cu un suport informațional, care poate simplifica completarea și prezentarea noului formular.

Specialiștii responsabili de completarea Registrelor subiecților declarării din 80 de instituții publice vor fi instruiți de funcționarii Autorității Naționale de Integritate (ANI) privind modul de completare a registrelor și a declarațiilor de avere și interese personale. Printre autoritățile incluse în această listă sunt Parlamentul, Președinția, Curtea de Conturi, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Oficiul Avocatului Poporului, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciul Fiscal de Stat, Consiliul de Supraveghere a Activității de Audit, ministerele etc.

Curtea de Conturi a audiat progresele, impedimentele și riscurile înregistrate în cadrul implementării Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, iar raportul misiunii de audit este publicat în Monitorul Oficial din 12 ianuarie 2018.

Curtea de Conturi a efectuat auditul performanței la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor cu scopul de a evalua în ce măsură aceasta asigură, prin controalele efectuate, conformitatea produselor alimentare importate. Hotărârea Curții, împreună cu concluziile și recomandările de rigoare, a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent.

Mâine, 31 mai curent, va ieși de sub tipar nr.178-184 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Raportul Curții de Conturi privind auditul performanței Proiectului Agricultura competitivă în Moldova este publicat în Monitorul Oficial din 5 ianuarie curent. Proiectul dat a fost elaborat pentru a spori calitatea produselor agricole și competitivitatea lor pe piața internă și cea externă, diversificarea piețelor de desfacere și creșterea exporturilor.

Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 19 decembrie 2018, componența nominală a Comitetului de supraveghere a auditului. Astfel, din componența Comitetului fac parte: • Natalia Tonu – şef adjunct al Direcţiei reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ, Ministerul Finanţelor • Silvia Cemertan – consultant principal în Direcţia reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ, Ministerul Finanţelor

Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri şi conturi în valoare de peste 21 mil. lei, comunică Centrul Național Anticorupție (CNA). Săptămâma trecută sechestrul a fost aplicat pe bunuri imobile, terenuri, conturi bancare şi automobile în cadrul mai multor dosare aflate în gestiunea Centrului. Concomitent, ARBI a efectuat investigaţii paralele în baza a 64 de delegaţii ale procurorilor în privinţa a 274 de subiecţi.

În conformitate cu pct. 85 din SNC „Prezentarea situaţiilor financiare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 118 din 6 august 2013, în rîndul 010 “Venituri din vînzări” se reflectă suma veniturilor din vînzări obţinute în cadrul activităţii operaţionale. Acesta cuprinde veniturile din: