Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

În conformitate cu art. XX din Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, contribuabilii au dreptul la deducerea oricăror donaţii, atât în formă monetară, cât și nemonetară, efectuate pe parcursul anului 2020 pentru combaterea infecţiei cu Coronavirus (COVID-19) la conturile bancare deschise de Ministerul Finanţelor în acest sens sau către instituţiile medico-sanitare publice.   

Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale/de perfecţionare profesională, suportate în folosul angajaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sunt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor.

Pentru a obţine permisiunea de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marca, desenul sau modelul industrial, solicitantul va depune în adresa Comisiei (formată din reprezentanți ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Academiei de Științe, Ministerului Justiției, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării etc.) o cerere.   AGEPI a elaborat și propune spre consultare publică proiectul   hotărârii privind modul și condițiile de acordare a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marcă, desen sau model industrial.

Notificarea privind iniţierea, modificarea, suspendarea sau încetarea activităţii de comerţ poate fi depusă on-line, prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului, sau fizic, la ghișeul autorității administrației publice locale (primăria) a satului (comunei), orașului sau municipiului unde se intenţionează sau se desfășoară activitatea de comerț, care poate fi diferită de adresa juridică sau domiciliul persoanei ce depune notificarea.   Astăzi, 13 octombrie, Executivul a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Autorul documentului (Ministerul Economiei și Infrastructurii) vine cu intervenții majore în actuala redacție a legii, care va fi completată cu noțiuni noi, dar propune și abrogarea unor prevederi depășite, toate având drept scop atât excluderea discrepanțelor normative depistate, cât și asigurarea reglementării a fenomenelor sociale existente de facto.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2019 vor constitui 21 427,4 mil. lei, fiind în creștere cu 11,0% în raport cu anul 2018. În Monitorul Oficial nr. 504-511 din 22 decembrie curent a fost publicată Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 și decretul de promulgare al Legii. Astfel, pentru subprogramul Protecția în caz de incapacitate temporară de muncă se vor acorda 513 365,2 mii lei, pentru subprogramul Protecția socială a unor categorii de cetățeni – 326 529,4 mii lei, pentru Protecția socială a persoanelor cu dizabilități — 2 767 160,6 mii lei, iar pentru administrarea sistemului public de asigurări sociale se vor cheltui în total 185 923,8 mii lei.

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 915 din 16 decembrie 2020 pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la grupurile de acțiune locală (GAL). Documentul are ca scop crearea cadrului legal privind constituirea și funcționarea grupurilor de acțiune locală ca entitate juridică specifică, dat fiind faptul că la moment acestea nu sunt înregistrate în calitate de persoane juridice din lipsa reglementării formei de organizare a acestora în cadrul legal.Necesitatea aprobării documentului este determinată de modificările operate la Legea cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural ce se referă la crearea programului de stat LEADER, finanțat din surse publice, în valoare de până la 5% din Fondul Național

O asociaţie patronală din Republica Moldova a contractat servicii de consultanţă de la o întreprindere din România. Apare sau nu obligaţia de achitare a TVA aferent acestor servicii?   Conform art.1 şi art.5 din Legea patronatelor nr. 976 din 11 mai 2000, patronatele sunt organizaţii necomerciale, neguvernamentale, independente şi apolitice constituite în baza liberei asocieri şi egalităţii în drepturi a patronilor din diverse domenii de activitate în una din următoarele forme juridice de organizare: a) asociaţie patronală;b) federaţie patronală; c) confederaţie patronală.

În cadrul controlului fiscal efectuat la SRL X, Serviciul Fiscal de Stat a stabilit încălcarea prevederilor art.8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, care prevăd că contribuabilul este obligat să achite la timp şi integral, ținând cont de prevederile art.7 alin. (5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Cererea de reexaminare a pensiei pentru limită de vârstă pentru persoanelor care activează în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie se va depune la organul teritorial de asigurări sociale de la domiciliul asiguratului sau în formă electronică, prin intermediul portalului guvernamental unic al serviciilor publice, al portalului guvernamental al cetățeanului sau al paginii web oficiale a Casei Naţionale de Asigurări Sociale.   În Monitorul Oficial din 7 august curent a fost publicată legea nr. 158 din 20.07.2020 pentru modificarea articolului 33 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.

Pe parcursul lunii de gestiune, rezidentului zonei economice libere (ZEL) i-au fost livrate servicii de servire a mesei în regim catering. Pentru livrarea dată rezidentul ZEL a primit factura fiscală în care, în coloana 10.6 (Cota TVA), era indicată cota de 20%. Este corectă aplicarea cotei TVA de 20%, dacă Codul fiscal, la art.104 lit. f), prevede că mărfurile și serviciile livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se scutesc de TVA cu drept de deducere?

La 1 noiembrie 2020 a intrat în vigoare Acordul în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Belarus semnat la 23 octombrie 2019 şi Aranjamentul Administrativ pentru aplicarea Acordului dintre părți privind securitatea socială, semnat la 16 octombrie 2020. Este cel de al XIV-lea acord de acest tip aplicat de Casa Naţională de Asigurări Sociale.   Documentul prevede condiţiile stabilirii şi acordării pensiei pentru limită de vârstă, de dizabilitate cauzată de afecţiuni generale, pensiei de urmaş precum şi pensiei şi indemnizaţiei de dizabilitate cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale. Totodată, acordul prevede că persoanele detaşate vor fi scutite de achitarea dublă a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite la art. 175 numai dacă acesta nu are restanţe.         Conform alin. (21) din articolului menționat, persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu 1 iunie – pentru cele prezentate în mod electronic şi 1 iulie a anului ulterior celui pentru care se solicită restituirea – pentru cele prezentate pe suport de hârtie, cu excepţia cazului în care persoana fizică intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova.      

Începând cu 1 decembrie 2018, la nașterea fiecărui copil se va acorda un set de bunuri de primă necesitate pentru nou-născuți. Guvernul a aprobat Regulamentul privind asiguararea familiilor cu bunuri la nașterea copiilor. Potrivit ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Silvia Radu, aceasta este o acțiune proactivă a Guvernului de susținere a familiilor la nașterea copiilor.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică proiectul legii pentru modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020 nr.174/2019, fiind propusă majorarea veniturilor FAOAM cu 117399,3 mii lei, precum și a cheltuielilor cu 533997,7 mii lei.   Potrivit notei proiectului, se propune micșorarea veniturilor din primele AOAM în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense achitate de fiecare categorie de plătitori cu 209400,0 mii lei. Această diminuare este impusă de încasările executate în primele 7 luni ale anului 2020 în comparație cu suma planificată. Astfel, în perioada ianuarie-iulie 2020 aceste venituri au constituit 2668153,9 mii lei, cu 99,6 mil. lei mai puțin comparativ cu suma planificată.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Potrivit art. 18 al. (4) al Legii nr. 289 din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare — Legea 289/2004) în redacţia actuală este stipulat că, în cazul în care mama sau tata (beneficiar de indemnizaţie) îşi reia activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, indemnizaţia nu se suspendă.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină comunică că venituri proprii acumulate în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) în primele opt luni ale anului curent au constituit 3,198 mld. lei și sunt în creştere cu circa 33 mil. lei sau cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.   Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu și alte plăți efectuate în folosul angajaților. Acestea sunt cu șase mil. mai mari decât cele înregistrate acum un an și au depăşit trei mld. lei.

În cazurile prevăzute de legislație persoanele (cetăţeni ai RM, cetăţeni străini sau apatrizi) vor fi supuse testării la poligraf, dacă aceasta decurge din contractul de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la legitimitatea testării personalului cu utilizarea poligrafului. Este inadmisibilă recurgerea la ameninţări, la violenţă şi la măsuri de influenţă pentru a constrânge persoana să accepte testarea la poligraf ori să fie astfel testată.

În Fondul de bază din cadrul Fondurilor asigurărilor obligatorii de asitență medicală (FAOAM) pentru anul curent vor fi redistribuite peste 90 mil. lei, comunică Compania Națională de Asigurări în Medicină. Decizia privind redistribuirea mijloacelor financiare a fost luată în cadrul unei ședințe a Consililui de administrație al CNAM. Hotărârea respectivă fost adoptată ca urmare a micşorării preţurilor la medicamente, numărul de reţete compensate prescrise în ianuarie-septembrie 2018 fiind acelaşi ca şi în perioada similară a anului trecut.