Republica Moldova întârzie comparativ cu alte țări din regiune în crearea sistemului informațional în domeniul sănătății. La această concluzie au ajuns participanții la ședința de astăzi, 20 iulie 2021, a Grupului de lucru nr.3 „Stimularea și menținerea investițiilor private”  al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Totodată, reprezentanții instituțiilor de stat și private, ai autorităților de stat și ai partenerilor de dezvoltare au venit cu soluții pentru depășirea situației.   Astfel, speakerii au menționat că, deși tema propusă pentru discuții a fost digitalizarea sistemului medical, vorba este mai mult despre elaborarea unei strategii clare la nivel național, decât despre crearea sistemelor informaționale, fiind necesară o viziune comună a tuturor actorilor implicați.

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică setul de acte ce au ca scop reglementarea certificării echipamentelor de casă și control:   Proiectul Regulamentului privind certificarea echipamentelor. Este destinat Furnizorilor care sunt obligați să certifice ECC la Centrul de certificare. Documentul va descrie procedura de certificare a echipamentelor, a mașinilor de casă și de control, sistemelor informaționale cu dispozitive electronice și cu/fără imprimantă fiscală, sistemelor informaționale fără dispozitive electronice fără imprimantă fiscală.  

Persoanele juridice de drept public sau privat, precum și persoanele fizice vor putea depune, în format electronic, rapoartele în adresa instituțiilor de stat, prin intermediul Ghișeului unic de raportare – raportare.gov.md.   Conform proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a Ghișeului unic de raportare, elaborat de Ministerul Finanțelor, în calitate de posesor și deținător al acestuia va fi desemnat Serviciul Fiscal de Stat.  

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Perceptorul care colectează impozitele și taxele locale va putea fi încadrat în serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale fără avizul Serviciului Fiscal de Stat. Prevederea art. 160 alin. 2 din Codul fiscal de obținere a acestui aviz, precum și asigurarea instruirii perceptorului de către SFS şi acordarea ajutorului în exercitarea atribuţiilor de serviciu se abrogă, potrivit Legii nr.171 cu privire la modificarea unor acte legislative din 19 decembrie 2019, ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2020. Amintim că, conform prevederilor CF, în sate (comune) funcţiile perceptorului pot fi exercitate, ca excepţie, de secretarul primăriei sau de un alt funcţionar al ei care nu este învestit cu dreptul de a semna documente de casă.

Conform art.261 din Codul fiscal, evidenţa mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ţine pentru fiecare obiect separat. Modalitatea de determinare a amortizării mijloacelor fixe este prevăzută în Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14 martie 2007.

Utilizarea Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaţilor” este obligatorie începând cu 1 iulie 2022 pentru toate autoritățile/instituțiile bugetare finanțate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, prevede pct.3 din hotărârea aprobată de Guvern pe data de 29 iunie 2022, care urmează să intre în vigoare la data publicării acesteia în MO.

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

Progresul tehnologic ne dă peste cap realitatea legislativă fiscală, precum şi practica contabilă existentă. Apar diverse situații, din ce în ce mai complexe, generate de noile forme de business şi metodele/instrumentele moderne de plată. În momentul de faţă, deseori se întâmplă că produsele IT pot fi valorificate („monetizate”) de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta de multe ori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea şi crearea acestor produse software: aplicații, website-uri etc.

(28.27.11) Cum poate fi determinat statutul cumpărătorului (persoană fizică sau juridică) a serviciilor prestate prin intermediul rețelelor electronice de către agentul economic nerezident, care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova?

În realizarea funcțiilor sale în domeniul administrării fiscale, Serviciul Fiscal de Stat are atribuția de a aplica modalitățile de executare silită în privința restanțelor admise de către contribuabili. În acest articol vom prezenta care sunt obligațiile contribuabilului în cazul în care a fost inițiată executarea silită a obligației fiscale și cum trebuie să acționeze contribuabilul, astfel încât să fie evitată aplicarea sancțiunilor, precum și vom expune care sunt nemijlocit sancțiunile pentru fiecare încălcare.   Condițiile în care este inițiată executarea silită a obligației fiscale sunt prevăzute în art.193 din Codul fiscal (CF), iar modalitățile de efectuare ale acesteia – în art.194 din același Cod.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent, adoptat Legea nr. 80 din 17.04.2025 privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor (în continuare – Legea nr. 80/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 253-256 din 26.05.2025.

Începând cu săptămâna trecută, contribuabilii persoane juridice și persoane fizice care desfășoară activitate de întreprinzător pot să se conecteze la serviciile fiscale electronice prin intermediul sistemului informațional „Cabinetul personal al contribuabilului” al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), lansat în exploatare experimentală. Noul sistem a fost elaborat și este gestionat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional integrat al SFS.

ISQM 1 și ISA 220 (revizuit) înlocuiesc Standardul privind controlul calității ISQC 1 „Controlul calității pentru firmele care efectuează audituri și revizuiri ale situațiilor financiare, precum și alte misiuni de asigurare și servicii conexe” (în continuare – ISQM 1) și Standardul Internațional de Audit ISA 220 „Controlul calității pentru un audit al situațiilor financiare”;

Serviciul Fiscal de Stat va deveni posesorul și deținătorul Ghișeului unic de raportare - raportare.gov.md. Prevederea se conține în proiectul Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a Ghișeului unic de raportare, examinat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor de stat și urmează a fi înaintat spre aprobare Cabinetului de miniștri. Operator tehnico-tehnologic al platformei va fi Instituția Publică „Centrul de Tehnologii informaționale în Finanțe".   Conform documentului elaborat de Ministerul Finanțelor, funcția principala a Ghișeului unic de raportare constituie depunerea în format electronic de către persoanele juridice de drept public sau de drept privat, precum și persoane fizice, a rapoartelor în adresa instituțiilor de stat destinatare.

Poate întreprinderea care a fost supusă controlului fiscal să nu efectueze auditul obligatoriu prevăzut de lege pentru perioada care a fost deja verificată de Serviciul Fiscal de Stat? Această întrebare este pusă de unii contabili în contextul punerii în aplicare a prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287, care obligă anumite entități să efectueze auditul obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2019. Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” anterior a publicat articolul ce ține de stabilirea categoriei agentului economic ce urmează a fi supus auditului obligatoriu, iar astăzi vom răspunde la întrebarea formulată supra, punând la bază prevederile legislației în vigoare.

Scopurile, sarcinile și funcțiile necesare pentru crearea, implementarea și exploatarea Sistemului informațional „Contabilitate unică bugetară” (SI CUB) prin acces web securizat, obiectele informaționale și lista datelor care se păstrează în MCloud sunt stabilite în proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului SI CUB, elaborat de Ministerul Finanțelor și inclus pe ordinea se zi a ședinței secretarilor de stat.   Implementarea acestui sistem complet și coerent de evidență contabilă și raportare bugetară pentru autoritățile publice este stabilită în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2013-2022.

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

În cazul amenajării și utilării depozitului vamal provizoriu, va fi obligatorie instalarea sistemului de supraveghere video, care va corespunde următoarelor cerințe :   numărul de camere video instalate trebuie să asigure supravegherea perimetrului depozitului provizoriu atât din exterior, cât și din interior (minimum 2 camere); camerele video trebuie să reflecte imaginea din interior, în special, în locul unde sunt depozitate mărfurile, inclusiv, căile de acces în/din depozitul provizoriu; parametrii tehnici ai camerelor video trebuie să fie compatibili cu softul „SMART PSS” sau „IVMS” (la decizia deținătorului de depozit provizoriu);