Un proiect de hotărâre de Guvern ce are drept scop consolidarea auditul intern din sectorul public, prin dezvoltarea continuă a competențelor profesionale ale persoanelor care practică activitatea de audit intern, fapt care va permite creșterea valorii adăugate adusă entităților publice de către funcția de audit intern este propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor. Autorii proiectului HG cu privire la aprobarea Regulamentului privind dobândirea, confirmarea şi dezvoltarea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public își propun stabilirea unui proces complex de formare profesională auditorilor interni în sectorul public, care să includă:

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.

Infracțiunile economico-financiare, și anume fraudele fiscale, prezintă o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal (în continuare – CP), cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Potrivit art. 341 alin. (81) al CF, dacă autovehiculul mixt, în urma reutilării, nu mai poate fi calificat ca microbuz/autobuz în baza caracteristicilor tehnice ale autovehiculului, taxa se calculează la cota celei mai mari taxe dintre taxa calculată, în conformitate cu cotele stabilite la pct. 2 şi 6 din anexa nr. 1 la titlul IX al CF.

Ținând cont de faptul că se apropie termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12) (în continuare Declarația VEN12), aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 153/2017, în continuare vom analiza și vom comenta modificările operate pe parcursul anului 2024 în Declarația vizată, de care urmează să ținem cont la completarea Declarației

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

Fidejusorul – persoana fizică a onorat obligațiunile întreprinderii X pentru creditul bancar contractat. Ce obligații fiscale apar la întreprindere în raport cu suma creditului rambursat de către persoana fizică?   Calificarea sumelor achitate de către fidejusor (persoană garant), dar și apariția unor obligații fiscale între părți aferente creditului rambursat rezultă din condițiile contractuale încheiate între părți.

Are dreptul de a desfășura activitate de întreprinzător în baza patentei persoana minoră în vârstă de 16 ani? Conform art. 2 din Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr. 93/1998), titular de patentă poate fi orice cetăţean al RM cu capacitate de exerciţiu, orice cetăţean străin sau apatrid, care locuieşte permanent în RM şi are dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător, care a declarat despre intenţia sa de a procura patentă şi corespunde cerinţelor de calificare necesare acestui gen de activitate.

Conform Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător

Reportarea pierderilor fiscale în anul 2021 Potrivit art. 32 din Codul fiscal (CF) la determinarea  obligațiilor fiscale pentru anul 2021 se vor reporta pierderile anului 2016-2020, valoarea acestora fiind nelimitată:

Drept forță majoră, conform prevederilor Codului vamal, sunt considerate următoarele evenimente: a) război (declarat sau nu), ostilități, invazii, acțiuni ale unui inamic străin, mobilizare militară extensivă; b) embargo; c) epizootie, epidemie, dezastru natural sau eveniment natural extrem; d) explozie, incendiu, distrugerea mărfii, distrugerea mijlocului de transport cauzată de accident rutier.   În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2020 a fost publicată Hotărârea nr. 940 din 22 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului, inclusive în Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova. 

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință.

Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022) include obiective specifice privind gestionarea acesteia, unul dintre obiective fiind dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS) prin diversificarea canalelor de vânzare a VMS, odată cu creșterea accesibilității persoanelor fizice la procurarea respectivelor valori mobiliare.   În acest context, Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire  la aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova”.

Conform art.4 din Legea salarizării nr.847 din 14.02.2002, salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare.          Salariul de bază se stabileşte sub formă de salarii tarifare pentru muncitori şi salarii ale funcţiei pentru funcţionari, specialişti şi conducători pentru munca executată în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit calificării, gradului de pregătire profesională şi competenţei salariatului, calităţii, gradului de răspundere pe care îl implică lucrările executate şi complexităţii lor. 

Învățământul dual poate fi organizat la inițiativa unității interesate în calitate de potenţial angajator, structurii asociative, Camerei de Comerț și Industrie (CCI) sau instituției de învățământ profesional tehnic.   Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova propune pentru consultări publice proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la învățământul dual, care va reglementa organizarea acestui tip de învățământ, precum și statutul părților implicate în implementarea programelor de formare profesională.

În conformitate cu art.11 alin.(2) din Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, categoriile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării sunt următoarele:

Întreprinderea SRL ”Alfa” suportă cheltuieli privind delegarea a 3 angajați peste hotarele RM, în scopuri de serviciu.

În ultima perioadă de timp, pentru companiile IT din Republica Moldova, tot mai atractiv devine procesul de elaborare a aplicațiilor în scopul plasării acestora pe platformele Google Play și App Store. Această modalitate de comercializare a produselor/serviciilor IT (aplicațiile IT) diferă esențial de

Ocuparea incluzivă și productivă pentru tineri, sporirea protecției în muncă și un dialog social mai eficient sunt prioritățile noului Program de Țară pentru Muncă decentă, ce se propune a fi aplicat în perioada 2021-2024. Documentul a fost aprobat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.   Astfel, Programul prevede realizarea următoarelor acțiuni:   Adoptarea noii Strategii Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM), sensibilă la dimensiunea de gen și cu accent pe tineri; Performanța mai bună a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; Un sistem operațional de anticipare a necesarului de calificări și o strategie de învățare pe tot parcursul vieții;