După anunțurile anterioare ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale și ale Serviciului Fiscal de Stat, CNAS a făcut publică lista agenților economici care nu au ridicat de la casele teritoriale o parte din carnetele de muncă scanate. Astfel, CNAS se adresează către cei 552 contribuabili să vină la structurile teritoriale și să ridice carnetele de muncă, care urmau să fie restituite angajaților până la data de 28 decembrie 2018. CNAS reamintește că, conform Hotărârii Guvernului nr. 426/2018, în sarcina autorității a fost pusă responsabilitatea de scanare a carnetelor de munca în scopul completării conturilor personale de asigurări sociale cu informația aferentă stagiului de cotizare realizat până la 1 ianuarie 1999.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

Contractul-tip de acordare a asistenței medicale în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală va fi modificat și completat cu un șir de prevederi ce se referă la responsabilitățile prestatorului de servicii medicale. Hotărârea de modificare a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 ianuarie 2018.

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, care a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696 din 30 august 2017, poate fi modificat. Proiectul respectiv este propus pentru consultări publice de Ministerul Finanţelor. Amintim, că autorităţii i-au fost transferate unele competențe în domeniul asistenței financiare externe, care anterior erau atribuite Cancelariei de Stat. Întru realizarea acestora, în cadrul Ministerului Finanțelor a fost creată Secția asistență financiară externă în cadrul Direcției investiții publice și administrarea asistenței financiare externe, cu efectivul de personal în număr de 4 persoane (la Cancelaria de stat activau în domeniu 15 angajaţi).

Ministerul Finanțelor, în calitatea sa de Punct Național de Contact pentru Control, în comun cu Consiliul de supraveghere publică a auditului, în baza unui Acord semnat între părți, va realiza mai multe acțiuni ce țin de implementarea programelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea Regulamentului cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională finanţate de Uniunea Europeană.

Serviciul Vamal elimină aglomerările de autocamioane în postul vamal de frontieră ”Otaci” prin instituirea unei noi zone de control vamal, care va activa în regim 24/7. Toate procedurile de vămuire vor fi efectuate în zona de control vamal aflată la 1,5 km distanță de frontieră, urmând ca în punctul de trecere să fie efectuată doar înregistrarea traversării și autorizarea scoaterii mărfurilor de pe teritoriul țării.

Începând de luni, 26 martie 2018, persoanele care doresc să beneficieze de o locuință prin intermediul Programului de stat „Prima Casă” și care întrunesc toate condițiile de eligibilitate, pot depune dosarul la instituțiile finanțatoare, ceea ce înseamnă că Programul devine funcțional. Informația a fost oferită de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul conferinței de lansare a proiectului. Viitorul este acasă Acesta este sloganul programului, iar în acest context, ministrul Finanțelor a remarcat că proiectul vine în susținerea familiilor tinere pentru obținerea unei locuințe aici, în Republica Moldova.

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

Prin prisma Legii nr.171/2019  cu privire la modificarea unor acte legislative, începând cu 1 ianuarie 2020, în Codul fiscal (în continuare - CF) a fost implementat principiul taxării inverse a TVA, ceea ce presupune de fapt inversarea răspunderii privind obligația TVA la livrarea proprietății întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012.   

Centrul Național Anticorupție (CNA) a elaborat un proiect de lege cu privire la modificarea unor acte legislative, prin care se propune implementarea unor măsuri ce vor contribui la creșterea capacităților instituționale ale Agenției pentru Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) și eficientizarea exercitării atribuțiilor funcționale de către aceasta. Autorii proiectului propun o altă redacție a alin. 111 al art. 22616 „Mecanismul de declarare și de asigurare a confidențialității” din Codul fiscal (CF) cu următorul cuprins:

Cele mai importante aspecte ce țin de mediul de afaceri din proiectul care vine să reducă presiunea sancționatorie asupra business-ului au fost discutate în cadrul ședinței unui grup de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Ședința, prezidată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a fost organizată cu scopul de a evidenţia prevederile proiectului care cad sub responsabilitatea ministerului, dat fiind faptul că la 5 februarie s-a decis separarea acestuia în două părți – aspectele ce vizează mediul de afaceri, de care se va ocupa Ministerul Economiei și Infrastructurii și cele ce țin de competența organelor de urmărire penală, ce vor fi gestionate de Ministerul Justiției.

În Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă a unui grup de deputați ce prevede modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În opinia autorului, pentru ca instituțiile statului să gestioneze responsabil proprietatea și finanțele publice, acestea urmează a fi supravegheate calitativ, imparțial ți profesionist, iar acest rol revine în primul rând instituției supreme de audit public extern, care, în cazul Moldovei, este Curtea de Conturi. Independența reală a Curții stă la baza asigurării eficienței cu care se administrează finanțele și proprietatea publică, iar o independență de facto înseamnă independență politică, instituțională și financiară.

Întreprinderea de Stat Fiscservinform este cunoscută de fiecare contribuabil din Republica Moldova și a devenit cea mai tehnologizată companie de stat din sectorul TIC din cadrul instituțiilor publice. Astăzi, compania se află în pragul unei reforme de proporții. Despre realizările întreprinderii pe parcursul la 10 ani și reforma instituțională discutăm cu Directorul Fiscservinform, Vitalie Coceban. — Întreprinderea de Stat Fiscservinform a fost fondată zece ani în urmă. Cu ce scop a fost creată, ce obiective au fost puse la etapa iniţială și care au fost realizările?

Ministerul Economiei și Infrastructurii este autoritatea care va elabora politicile de stat în domeniul turismului. În același timp, de implementarea acestor politici va fi responsabilă Agenția de Investiții, creată recent prin fuziunea Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova și Agenția Turismului. Parlamentul a votat ieri un proiect de lege pentru modificarea Legii cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova.

În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

Mandatul, organizarea, atribuțiile, împuternicirile, garanțiile de independență a Curții de Conturi, dar și raporturile juridice ce apar în procesul auditului public extern vor fi reglementate de o nouă Lege privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a fost sesizată privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (în continuare – Legea nr.355) și a Hotărârii Guvernului nr.172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare — HG nr.172). Autorul sesizării a pretins că dispozițiile art. 212 din Legea nr.355, care reglementează stimularea financiară a agenților constatatori și HG nr.172, emise întru executarea legii menționate, contravin art. 1, 15, 16, 21 și 23 din Constituție.

Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului de acţiuni aferent executării art.46 alin.(8) din Legea nr.234 din 3 octombrie 2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare este expus pentru dezbateri publice de către Ministerul finanţelor.

Pentru programul Dezvoltarea viticulturii și vinificației, implementat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, vor fi alocate suplimentar 1174,1 mii lei. Astfel, alocațiile totale disponibile pentru acest program vor constitui 49813,6 mii lei. Banii vor fi redistribuiți din cadrul programului Dezvoltarea durabilă a sectoarelor fitotehniei și horticulturii. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Lege bugetului de stat pentru anul 2019.