După cum știți, în urma adoptării modificărilor în Codul fiscal prin Legea nr. 71 din 12.04.2015 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative și adoptării Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 și Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2015, au fost modificate mărimile tranşelor de venit impozabile, scutirile şi cotele de asigurare obligatorie socială şi medicală, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2015 (6,4%).

Investiţiile în active materiale pe termen lung în ianuarie-septembrie 2014 Biroul Naţional de Statistică comunică, că în ianuarie-septembrie 2014 întreprinderile şi organizaţiile de toate tipurile de activităţi economice au realizat investiţii în active materiale în valoare de 10435,2 mil. lei (în preţuri curente). Comparativ cu perioada respectivă a anului precedent acest indicator a marcat o creştere de 2,1% (în preţuri comparabile).

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea instituţiilor de învăţămînt superior în anul de studii 2014/151. Reţeaua instituţiilor de învăţămînt superior este formată din 31 unităţi, inclusiv 19 instituţii de stat şi 12 – nestatale (cu o unitate mai puţin comparativ cu anul de studii 2013/14). Din total instituţii de stat, 2 instituţii au doar Ciclul II – studii superioare de masterat.

Profesorii, educatorii, angajații muzeelor, teatrelor, caselor de cultură, personalul tehnic din grădinițe, funcționarii publici din instanțele de judeca și alte instituții bugetare urmează să primească salarii mai mari. Un proiect în acest sens a fost votat ieri, 17 iulie, de Parlament cu votul a 81 de deputați. Potrivit proiectului, majorările variază de la 20% la 38 la sută, iar în acest scop statul trebuie să aloce lunar, în plus, 130 de milioane de lei.

Sectorul industrial din România, care include activităţile de prelucrare a materiei prime, minerit, energie şi apă şi salubritate, a înregistrat scăderi în prima lună a anului, 35% dintre firme raportând reduceri ale producţiei, conform Barometrului Industriei, realizat de IRSOP Market Research.

I. Noțiuni generale În conformitate cu prevederile capitolul 71 din CF „Regimul fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii” se aplică asupra agenților economici care nu sînt înregistrați ca plătitori de T.V.A. Această categorie de persoane prezintă altă formă de dare de seamă decît Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12).

Recent Guvernul a aprobat conceptul și planul de acțiuni pentru îmbunătățirea Sistemului Național de Raportare către instituțiile statului. Prin această inițiativă, este pus obiectivul ca până la sfârșitul anului 2018 să fie redus efortul de calculare și plată a taxelor și impozitelor de la 185 ore la 60 ore pe an.

Economia germană duduie înainte. „Cheful“ nemţilor de a cheltui este la maximul ultimilor 13 ani. Indicatorii macroeconomici arată că motoarele de creştere funcţionează ca unse, iar doza colosală de steroizi monetari injectată pe pieţe de Banca Centrală Europeană aduce economia germană în pragul unui „boom“.

Viceministrul Economiei, Tudor Copaci, a avut o întrevedere cu Asistentul Adjunct al Secretarului de Stat al SUA pentru comert, Elizabeth Hafner. Principalele teme de discuție au fost dezvoltarea competitivității economice și a climatului investițional. În cadrul întrunirii au participat specialiști din cadrul Ministerului Economiei, dar și reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii din Chișinău.

Sistemul bancar autohtom a acumulat anul trecut un profit total de 778 milioane lei sau cu 242 milioane mai redus decât cel înregistrat în anul 2013. Dintre cele 14 bănci comerciale din Republica Moldova, trei au încheiat anul 2014 cu pierderi. Cea mai profitabilă bancă a câştigat anul trecut aproape 400 milioane lei, iar cea mai mare pierdere financiară din sistem s-a cifrat la 218 milioane lei.

Minimul de existenţă în semestrul I 2014 Biroul Naţional de Statistică informează că în semestrul I 2014 mărimea minimului de existenţă1 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1667,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2013 precedent cu 3,7%. În funcţie de mediu de reşedinţă, constatăm diferenţe semnificative, cea mai mare valoare a minimului de existenţă fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 1801,7 lei sau cu 8,8% mai mult comparativ cu alte oraşe – 1656,4 lei şi cu 11,3% mai mult comparativ cu mediul rural – 1618,0 lei.

Uniunea Europeană a alocat 2 mln de euro pentru a ajuta moldovenii care se întorc acasă de peste hotare să creeze afaceri. La Chişinău s-a finalizat astăzi Proiectul «Consolidarea capacităţilor de gestionare a migraţiei în Republica Moldova», informează Moldpres.

Investiţiile în active materiale pe termen lung ianuarie-iunie 2014 Biroul Naţional de Statistică comunică, că în ianuarie-iunie 2014 întreprinderile şi organizaţiile de toate tipurile de activităţi economice au realizat investiţii în active materiale în valoare de 6126,4 mil. lei (în preţuri curente).

Au fost identificate ramurile economiei noastre la care trebuie atrasă atenție și spre care trebuiesc îndreptate eforturile pentru ameliorarea mediului concurențial. Vezi care sunt acestea. Lista sectoarelor economice și clasificarea acestora după prioritate privind oportunitatea îmbunătățirii mediului concurențial a fost stabilită în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale cu tematica „Ameliorarea competitivităţii”.

Republica Moldova se clasează pe locul 89 la capitolul prosperitate într-un top întocmit recent de Institutul britanic de cercetare Legatum. În clasament au fost incluse 142 de țări de pe toate continentele, iar indicele de prosperitate a fost calculat în baza mai multor indicatori, cum ar fi starea economiei, sănătatea, educația, guvernarea, libertatea sau securitatea.

Penultimul loc în Europa îl ocupă România în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului per capita. Singura ţară cu un PIB per capita mai mic decât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găseşte Luxemburg, conducând detaşat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.

Actualmente entitățile se confruntă cu multiple probleme care rezultă din specificul activității lor, iar relațiile complexe și controversate dintre contabilitate și fiscalitate, nu sînt suficient tratate și expuse în literatura de specialitate autohtonă.

Conform Raportului privind evoluţia pieţei de comunicaţii electronice în trimestrul trei al anului 2014, publicat astăzi pe pagina de Internet a Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), în perioada de referință volumul total al veniturilor provenite din vânzarea serviciilor de telefonie mobilă, Internet mobil dedicat, telefonie fixă, Internet fix şi transmisiuni de date, de difuzare şi retransmisie a programelor audiovizuale și din alte activităţi în domeniul respectiv a crescut, faţă de trimestrul trei al anului 2013, cu 7,8% şi a însumat 1 mld. 742,7 mil. lei. În nouă luni ale anului curent, valoarea acestui indicator a sporit, față de aceeași perioadă a anului trecut cu 11% și a totalizat 5 mld. 52 mil. lei.

Sectoarele economice cu cele mai multe probleme în domeniul concurenţei sînt: bănci şi asigurări, cercetare şi dezvoltare, industria extractivă şi transportul feroviar. Aceste domenii au fost identificate în cadrul unei analize realizate recent de Consiliul Concurenţei al R. Moldova cu suportul Băncii Mondiale, informează MOLDPRES. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Viorica Cărare, a declarat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, că în baza analizei elaborate va fi creat un nou studiu care să prezinte reglementările necesare pentru îmbunătăţirea sistemului concurenţial în domeniile menţionate.