Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului de supraveghere al I.P. Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă (OGPAE), care administrează aceste fonduri prin intermediul instituțiilor financiare participante (IFP).

Autoritatea fiscală a stabilit drept domenii cu nivel sporit de neconformare fiscală, prioritare pentru monitorizare în anul 2023, următoarele 6 sectoare : HoReCa; comerțul cu ridicata și amănuntul a mărfurilor, produselor și materialelor; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; industria prelucrătoare; întreținerea și repararea autovehiculelor și școlile de conducere (pilotaj).

La 12 august curent, în Monitorul Oficial al RM nr.257-263, a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr. 86 din 10.08.2022 „Cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020”. Ordinul în cauză a fost elaborat în vederea realizării prevederilor Legii nr.160/2022 pentru modificarea unor acte normative prin care au fost operate unele modificări în actele legislative ce vizează regimul fiscal al veniturilor obținute de către persoanele fizice care exercită unele activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri) (Monitorul Oficial al RM  nr. 208-216 din 15.07.2022).

Cuantumul salariului minim nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat, prevede proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 1432/2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.   Proiectul este înregistrat recent în Parlament drept inițiativă legislativă. În nota de întemeiere a documentului autorul inițiativei menționează că prevederile normative naționale privind realizarea drepturilor economice și sociale și implicit referitoare la cuantumul minim al salariului minim sunt contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului și, în consecință, neconstituționale în cazul în care, alternativ:

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut pentru anul 2021 în Moldova a constituit 9115,9 lei, fiind în creștere cu 12,4% față de anul 2020. Totodată, indicele câștigului salarial real în anul precedent față de anul 2020 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 106,9%, informează Biroul Național de Statistică.   Datele oficiale demonstrează că, în trimestrul IV al anului 2021, câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9767,6 lei, fiind în creștere cu 10,2% față de trimestrul IV al anului precedent și cu 6,5% – față de trimestrul III/2021. Indicele câștigului salarial real în perioada analizată față de trimestrul IV/2020 a fost de 98,7%.

Unificarea funcțiilor de gestiune financiară într-un singur set de aplicații și crearea unui singur mediu informațional și operațional de acordare a accesului la sistemele informaționale gestionate în cadrul Ministerului Finanțelor pentru autorități/ instituții bugetare, precum și pentru instituțiile publice la autogestiune, va fi posibilă datorită Sistemului informațional integrat al finanțelor publice.

Sistemului Informațional Integrat al Finanțelor Publice (SIIFP) reprezintă totalitatea de resurse și tehnologii informaționale interdependente, de metode și de personal, destinată păstrării, prelucrării și furnizării de informație ce se referă la managementul finanțelor publice ale Republicii Moldova. Acesta este structurat în mai multe nivele, cu acces centralizat la resursele, aplicațiile și serviciile informaționale din cadrul Ministerului Finanțelor.

La unitățile din sectorul real cu patru și mai mulți salariați și instituțiile bugetare câștigul salarial mediu lunar brut în luna septembrie 2022 a constituit 10353,3 lei. Conform rezultatelor cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2022”, publicate de Biroul Național de Statistică, trei din patru salariați (sau 75,8%) au avut în perioada analizată salarii mai mari de 5 mii lei, iar fiecare a patra persoană (24,2%) a ridicat un salariu de până la 5 mii lei.

Pe parcursul lunilor ianuarie-martie ale anului 2022 de către inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă au fost supuse controlului 502 unități cu un număr de 44,89 mii salariaţi, fiind efectuate 193 controale în domeniul raporturilor de muncă, 41 – securității și sănătății în muncă, 262 – complexe și 6 – în domeniul migrației de muncă.   Conform raportului ISM, din numărul total de controale efectuate în primele trei luni din anul curent, 344 au fost planificate, inclusiv 178 în sectorul public și 166 în sectorul real şi 158 – inopinate (53 în sectorul public și 105 – în sectorul real).

Pe parcursul lunilor ianuarie-februarie ale anului 2022, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 244 controale (dintre care 123 – în domeniul raporturilor de muncă, 33 – a securității și sănătății în muncă; 84 – complexe; 4 – în domeniul migrației de muncă) la unități cu un număr de circa 251,2 mii salariaţi.   Din numărul total de controale efectuate 158 au fost planificate (113 în sectorul public și 45 în sectorul real), iar 86 – inopinate (31 în sectorul public și 55 în sectorul real). Cu deplasarea inspectorilor în teren la agentul economic au fost efectuate 183 controale, iar 61 – din oficiu.

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut în trimestrul I al anului curent a constituit 9560,8 lei, fiind în creștere cu 12,9 % față de trimestrul I din anul 2021, dar în scădere cu 2,1% față de trimestrul IV, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar în primele trei luni ale anului curent a constituit 8190,6 lei lunar (cu 9,7% mai mult față de trimestrul I 2021), iar în sectorul real – 10054,2 lei (în creștere cu 13,7%).

Sunt angajată a unei companii din sectorul real și recent medicul mi-a eliberat certificatul medical pentru sarcină și lăuzie de 126 de zile. Voi avea dreptul la indemnizație și care va fi mărimea acesteia dacă, până la eliberarea certificatului medical am activat doar 7 luni.

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2022 inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat, sub aspectul respectării cerințelor legislației, 97 controale, dintre care 64 în domeniul raporturilor de muncă, 21 – a securității și sănătății în muncă, 11 – complexe și 1 – în domeniul migrației de muncă. Din numărul total de controale efectuate 56 au fost planificate (51 – în sectorul public și 5 – în sectorul real) şi 41 – inopinate (15 – în sectorul public și 26 – în sectorul real).   În rezultatul acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost stabilite și consemnate 756 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative, inclusiv 500 – în domeniul raporturilor de muncă

Începând cu 1 mai 2020, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare – unități), se stabilește în mărime de 17,37 lei pe oră, sau 2935 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. În ședința secretarilor de stat, care va avea loc pe data de 26 martie 2020, va fi examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr.165/2010.

Conform Legii insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), administratorul provizoriu este persoana care deține autorizație de administrator autorizat eliberată de Ministerul Justiției. Administratorul autorizat este persoana cu studii juridice, economice sau tehnice și este pregătită pentru a administra întreprinderi aflate în dificultate economică.

Pentru o generalizare a primei părți recapitulăm că angajații din unitățile cu autonomie financiară sunt salarizați în baza prevederilor:

Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 161/1985 privind serviciile de sănătate ocupațională se implementează în Republica Moldova din luna mai 2022 și prevede crearea și promovarea unei culturi naționale de prevenire în domeniul siguranței și sănătății ocupaționale. În acest sens, autoritățile sunt în proces de elaborare a conceptului serviciului de sănătate ocupațională – un instrument de supraveghere şi asigurare a sănătăţii salariaţilor la locul de muncă.

Ținând cont de modificările în Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar elaborate în vederea majorării mărimii plății compensatorii pentru susținerea salariaților cu venituri mici, care prevăd majorarea acesteia în sectorul bugetar cu 400 lei (de la 3100 de lei la 3500 de lei) și având în vedere  reexaminarea de Guvern a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, Executivul vine cu modificări în Hotărârea Guvernului nr. 1234/2018, prin care au fost aprobate condițiile de salarizare a personalului din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică. Documentul a fost publicat în MO vineri, 20 mai (HG nr. 320 din 18 mai 2022).

Pe parcursul anului 2021, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 2505 controale la unități cu un număr de 122,9 mii salariaţi, verificând respectarea actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă: 1640 – în domeniul raporturilor de muncă, 795 – a securității și sănătății în muncă și 70 – complexe.   Ca rezultat al acțiunilor de inspecție întreprinse pe parcursul anului 2021 au fost întocmite procese-verbale, în care au fost stabilite și consemnate 17957 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative, dintre care 10434  în domeniul raporturilor de muncă și 7523 – în domeniul securității și sănătății în muncă.

Persoanele înregistrate cu statut de șomer vor putea exercita activități necalificate cu caracter ocazional fără a pierde statutul din motivul prestării muncii de zilier. Guvernul a susținut parțial inițiativa legislativă ce prevede acordarea unor facilități fiscale și sociale acestei categorii de contribuabili.   Proiectul prevede excluderea obligației zilierului de a se încadra în sistemul public de asigurări sociale obligatorii pe bază de contract individual încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, ceea ce presupune modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, care stabilește mecanismul de asigurare a zilierilor. În acest sens, Guvernul propune elaborarea unui nou mecanism de asigurare socială a zilierilor în cazul unor riscuri sociale, cum ar fi șomaj și incapacitate de muncă.