Serviciul Fiscal de Stat a făcut publice datele cu privire la numărul materialelor remise organelor de drept pentru inițierea urmăririi penale pe cazurile de evaziune fiscală, înregistrate în prima jumătate a anului 2019. Amintim contribuabililor că, prin Legea nr. 281 din 16 decembrie 2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, Codul fiscal (CF) a fost completat cu prevederi care stabilesc pentru Serviciul Fiscal de Stat o nouă competență – constatarea infracțiunilor prevăzute la un șir de articole din Codul penal (art. 241–242, 244, 2441, 250– 253 şi 3351). Aceste modificări la CF au intrat în vigoare la 1 aprilie 2017.

Firma X (Beneficiar) implementează proiecte finanțate din granturile, împrumuturile și creditele acordate de către Instituțiile Internaționale de Finanțare (BEI, BERD, CE, BM) care sunt incluse în Lista împrumuturilor și granturilor din contul cărora vor fi importate sau achiziționate mărfuri (lucrări, servicii) scutite de accize, plata taxei vamale, a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, scutite de TVA cu drept de deducere.

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.90 din 19 iulie 2019 (Monitorul Oficial nr.246-248 din 02 august 2019), începând cu 1 iulie 2020, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura)

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.90 din 19 iulie 2019 (Monitorul Oficial nr.246-248 din 02 august 2019), începând cu 1 iulie 2020, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura).

Rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației prezintă următoarele rapoarte și dări de seamă fiscale: a) Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea formularelor dărilor de seamă ce vizează impozitul unic datorat de rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației nr.135 din 06.11.2017;

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. Concomitent, conform art.12 alin. (l) din Legea menționată, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate şi se utilizează în cazul:

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM.

Procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public se va efectua conform prevederilor Regulamentului aprobat prin hotărâre de Guvern miercuri, 11 decembrie. Autorii documentului din cadrul Ministerului Finanțelor menționează că elaborarea acestuia a fost condiționată de intrarea în vigoare, la data de 1 aprilie 2019, a Codului administrativ, care introduce o inovație în legislația națională şi anume executarea creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public.

Pentru angajații din cadrul Fondului special pentru manuale, instituție din subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, vor fi aplicate prevederile Hotărârii Guvernului cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară. În Monitorul Oficial de vineri, 1 martie, a fost publicată Hotărârea pentru modificarea anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară.

Cheltuielile agenților economici se permit spre deducere în cazul în care acesta va confirma documentar că cheltuielile respective au fost efectuate în cadrul activității de întreprinzător și corespund prevederilor expuse la art. 24 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 26 din anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.

Întreprinderea acordă gratuit în scop de promovare câteva mostre din produsele sale și obiecte care au logo-ul întreprinderii către restaurante și alte localuri. Cum se emite factura fiscală în acest caz? Ce documente suplimentare mai sunt necesare? Cum se efectuează documentarea corectă a operațiunilor comerciale?

Procesul de informare a contribuabililor este un obiectiv prioritar în activitatea Serviciului Fiscal de Stat. Din acest considerent, SFS desfășoară cu regularitate ateliere de lucru care sunt inițiate și se desfășoară conform graficelor aprobate și publicate trimestrial pe pagina web a SFS. Tematica seminarelor se stabilește în baza subiectelor prioritare pentru perioada respectivă (modificarea/completarea actelor legislative și normative, riscurile identificate la nivel central și la solicitările contribuabililor).

Ce regim de impozitare trebuie sa aplice casele de schimb valutar? Conform art.41 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 62 din 21.03.2008 privind reglementarea valutară, casa de schimb valutar este persoană juridică rezidentă constituită conform legislaţiei Republicii Moldova, având ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul ţării a operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice prin ghişeele casei de schimb valutar/filialei acesteia şi/sau prin intermediul aparatelor de schimb valutar.

Care din normele stabilite în 2 alineate numerotate identic (12) ale articolului 117 din Codul fiscal urmează a fi aplicată?

Persoana fizică „A”, mama copilului, se află în concediu pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani. Indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului este primită de tatăl acestuia. Are dreptul careva dintre părinții persoanei „A” să beneficieze de scutire pentru persoana întreținută (fiica care se află în concediu pentru îngrijirea copilului), dacă soțul acesteia deja folosește scutirea pentru soție?

Modul de contabilizare a imobilizărilor corporale și de prezentare a informațiilor aferente în situațiile financiare este reglementat de Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. Astfel, în conformitate cu pct. 4 din standard, în standardul respectiv sunt utilizate următoarele noțiuni ce semnifică:

Prevederile ce țin de limitarea dreptului de utilizare a scutirii personale de către persoanele fizice care obțin venit în sumă mai mare decât plafonul stabilit (360 000 lei) prin Legea nr.122 (în vigoare din 1 ianuarie 2020), prin care au fost operate modificări și completări inclusiv în Codul fiscal, vor fi incluse în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova (în continuare – Regulament). Proiectul hotărârii de Guvern a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este înaintat spre examinare în ședința secretarilor de stat preconizată pentru 28 noiembrie 2019.

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova a vândut, în anul 2018, un apartament care nu constituie locuință de bază pentru aceasta unei alte persoane fizice. În scurt timp de la momentul vânzării (de ex. 1 săptămână) persoana a investit integral suma primită din vânzare în procurarea altui apartament, astfel încât se constată lipsa unui venit pe parcursul anului (suma primită a fost integral cheltuită). Este oare corectă presupunerea noastră că în această situație lipsește obligația de declarare și achitare a impozitului pe venit?