Ieri, 12 decembrie 2019, a avut loc un eveniment special pentru examinarea aspectelor fiscale și contabile cu care se confruntă companiile IT la general și rezidenții parcului IT în particular. Seminarul intitulat „Sectorul IT: aspecte privind fiscalitate, contabilitate și auditul” a fost organizat de Jizdan & Partners în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova. Publicația Periodică ”Monitorul fiscal FISC.md” a fost partenerul informațional al evenimentului.

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în

Situațiile financiare, raportul conducerii și raportul auditorului ale entităților pot fi vizualizate și analizate prin intermediul Sistemului informațional Depozitarul public al situațiilor financiare (DPSF) – care este un sistem unic integrat de colectare, stocare, generalizare, analiză și publicare a informațiilor menționate.

Ținerea corectă a contabilității creanțelor şi datoriilor prezintă un aspect important în activitatea oricărui contabil. Informația din schema de mai jos va ușura activitatea specialiștilor și va asigura excluderea pe viitor a erorilor la acest capitol.       

Compania rezidenta prestează servicii către compania nerezidentă. Întocmind actul de prestare a serviciilor, a apărut necesitatea de a semna documentele necesare doar în format electronic

„Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare” se reorganizează, prin transformare, în Instituția Publică „Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii”. Ieri, 24 iunie 2020, Guvernul a aprobat proiectul  hotărârii cu privire la constituirea Agenției. Aceasta este persoană juridică, dispune de autonomie administrativă și financiară, de conturi de decontare, cont trezorerial și special în instituțiile bancare, inclusiv în valută străină.   Funcția de fondator al instituției este exercitată, în numele statului, de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

În țara noastră va fi instituit Oficiul Național al Turismului – instituție ce va avea ca misiune coordonarea și organizarea activităților orientate spre dezvoltarea și promovarea turismului receptor și intern.

Entitatea C SRL, potrivit prevederilor art. 541 alin. (3) din CF, poate alege regimul fiscal privind impozitul pe venit. Ce regim fiscal este obligată să aplice entitatea C SRL în cazul în care regimul nu este specificat în politica de contabilitate? În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) și (3) din CF, subiecţi ai impunerii sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărănești (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum și agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri și management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vânzări.

Deși legislația în vigoare în diferite perioade explicit oferă răspunsul la întrebarea pot sau nu fi operate corectări în documentele primare cu regim special, contabilii continuă să discute subiectul, oferindu-și recomandări contradictorii. Astăzi venim cu precizarea prevederilor ce sunt aplicate din data punerii în aplicare a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 — 1 ianuarie 2019.

Potrivit legislației în vigoare, personalul din unitățile bugetare poate beneficia de premiu anual pentru rezultatele activității în anul de gestiune, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv. Acesta, după cum prevede art. 211 alin. (3) din Legea nr. 270/2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, nu se acordă salariaților care, în cursul anului, au desfășurat o activitate profesională ineficientă sau necorespunzătoare ori au fost sancționați disciplinar, pentru perioada termenului de validitate a sancțiunii disciplinare aplicate salariatului în anul de gestiune.   În articolul „Premiul anual acordat personalului din unitățile bugetare: aspecte contabile” publicat în revista nr. 2 (72) a „monitorului fiscal FISC.md”, autorul Lidia Tonu analizează mai multe aspecte practice

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Serviciul Fiscal de Stat informează despre obligativitatea utilizării e-Facturii, începând cu data de 1 iulie 2020, de către agenții economici care participă la operațiunile de achiziții publice. Conform prevederilor alin. (12) art.117 din Codul fiscal, aceștia sunt obligați să elibereze în format electronic factura fiscală emisă în cadrul achizițiilor publice. În acest context, SFS va lansa o versiune actualizată a sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice „e-Factura”, care include noi funcționalități, după cum urmează:

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

În articolul „IFRS 17. Provocări și oportunități”, publicat în nr. 3 (80) a revistei „monitorul fiscal FISC.md”, autorul Natalia Tonu atrage atenția că prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 21 din 23.02.2023 privind acceptarea și publicarea Standardului Internațional de Raportare Financiară a fost acceptat IFRS 17 „Contracte de asigurare”, care se va aplica în Republica Moldova din 1 ianuarie 2024, concomitent, din data respectivă urmează să fie retras IFRS 4.

Din 1 ianuarie 2024 un capitol aparte din Codul fiscal (CF) (cap. 7/3) va reglementa regimul fiscal al agenților economici care desfășoară activități

Entitatea X a livrat și a montat un sistem de irigare entității Y. La momentul facturării, sistemul dat este livrat sub o singură poziție în factura fiscală, dar conform specificației constă din mai multe piese.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin.(1), pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul respectiv sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia:   a)conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere sau din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi impozabile cu T.V.A. în sumă de până la 1,2 milioane de lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere depăşesc 50% din totalul livrărilor;