Copreședintele Comisiei interguvernamentale de cooperare economică între Federația Rusă și Republica Moldova, ministrul Agriculturii din Rusia, Dmitrii Patrusev, în cadrul ședinței plenare a Comisiei, care a avut loc la Chișinău, a anunțat că în semestrul I al anului 2019 cifra de afaceri dintre Moldova și Rusia a crescut cu circa 15% (până la $820 mil.), iar cifra de afaceri cu produse agricole – cu 16% (până la $175 mil.). Acesta a reiterat că Moldova rămâne un partener de afaceri tradițional al Rusiei și, în pofida anumitor dificultăți, relațiile dintre cele două state manifestă un interes reciproc pentru dezvoltarea în continuare a dialogului economic. Colaborarea este reciproc avantajoasă, ceea ce demonstrează și dinamica relațiilor comerciale din anul curent.

Valoarea cifrei de afaceri (venitul din vânzări) a întreprinderilor din Republica Moldova în anul 2019 a constituit 344,8 mld. lei sau cu 11% mai mult comparativ cu anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, din valoarea totală a cifrei de afaceri, 254,1 mld. lei sau circa 73,7% revin întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM), valoarea cifrei de afaceri per salariat în cadrul acestora constituind 924 mii lei, iar în întreprinderile cu peste 250 salariați – 747,7 mii lei.

În ianuarie-august 2020, comerțul intern de bunuri cu amănuntul a fost în creștere, iar serviciile prestate populației în continuare au înregistrat descreșteri. Datele din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii denotă că, în prețuri comparabile, comerțul intern de bunuri cu amănuntul s-a majorat în perioada de referință cu 0,9%, iar volumul serviciile prestate populației s-a diminuat cu 23,7%. Conform datelor oficiale, cifra de afaceri în ianuarie-august 2020 a însumat circa 38,3 mld. lei în comerțul cu amănuntul și circa 11,1 mld. lei în serviciile de piață prestate populației.

O entitate înregistrată în România intenționează să desfășoare activitate comercială pe teritoriul RM. Este necesar ca aceasta să înregistreze o reprezentanță permanentă pentru a desfășura această activitate?   În conformitate cu prevederile art.5 alin. 15) din CF, reprezentanţă permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:   

Premierul Ion Chicu a prezentat comunității de afaceri din Japonia avantajele dezvoltării afacerilor IT în Republica Moldova. Webinarul de afaceri Japonia-Moldova a fost inițiat de Organizația Japoneză pentru Comerț Exterior (JETRO) și ODIMM. La eveniment au participat E.S. dl Katayama Yoshihiro, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, dl Hoshino Yoshitaka, vicedirectorul executiv al JETRO Tokyo, precum și reprezentanții instituțiilor de profil ale statului, comunică serviciul de presă al Guvernului. Prim-ministrul a apreciat relațiile bilaterale de prietenie și cooperare moldo-niponă, dezvoltate constant în diverse domenii: „Dezvoltarea economică durabilă, sprijinirea creșterii industriale, în special, în agricultură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii,

03 februarie 2025 - 07 februarie 2025

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

Lacunele cadrului juridic și lipsa colaborării la nivel interinstituțional tergiversează dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor din plastic, care ar asigura o gestiune intercomună, eficace și durabilă a acestora, se menționează în Raportul Curții de Conturi privind auditul performanței de mediu în domeniul managementului deșeurilor din plastic. Hotărârea nr. nr. 26 din 21 iunie cu privire la raport a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 iulie curent.   Misiunea de audit public extern a fost realizată în conformitate cu Programele activității de audit pe anii 2020-2021, având drept scop evaluarea măsurilor întreprinse de autoritățile responsabile de managementul deșeurilor din plastic

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul Hotărârii de Guvern ce vizează subvenționarea locurilor de muncă, ce are drept scop implementarea măsurilor de consolidare a pieței muncii prin prisma oferirii unor instrumente de susținere a angajatorilor.    Prin promovarea respectivei hotărâri de Guvern se urmăresc următoarele obiective:  1) încadrarea la maxim a factorului uman în procesele economice; 2) susținerea pieței muncii, prin prisma diminuării constrângerilor existente, având ca efect:

Anul 2020 a fost marcat de evenimente care au influențat activitatea atât a organelor de control, cât și a mediului de afaceri (declararea stării de urgență, instituirea moratoriului asupra controlului de stat și pandemia de Covid-19), ceea ce a cauzat nerealizarea tuturor acțiunilor planificate de către organele de control și, respectiv, valorile-țintă stabilite nu au putut fi atinse în toate cazurile. Prin urmare, eficiența instrumentelor utilizate în cazul tuturor organelor de control nu este relevantă și nu poate fi evaluată din considerentele expuse, se spune în Raportul privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător pentru anul 2020, aprobat în cadrul ședinței Guvernului de astăzi, 29 aprilie.

Întreprinderile din întreaga lume au fost și încă rămân afectate de consecințele negative provocate de pandemie. Totodată, acestea trebuie să elaboreze strategii eficiente pentru etapa post-criză. Ce acțiuni sunt binevenite pentru continuitatea afacerii? Cum poate supraviețui businessul în timpul unei crize? Cum ne ajută comunicarea în aceste situații? Răspunsul la aceste și alte întrebări a fost propus în cadrul unui webinar dedicat IMM-urilor organizat de Echipa Consultanță pentru Micul Business, BERD Moldova, cu suportul EU4Business a UE, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Consiliul Economic și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

În viitorul apropiat pe piața financiară a Republicii Moldova va apărea un nou instrument financiar – „garanții de portofoliu”, destinat întreprinderilor mici și mijlocii. Conceptul acestei inițiative a fost discutat în cadrul unui atelier de lucru, cu participarea experților din domeniu și a reprezentanților instituțiilor financiare. Implementarea acestui mecanism va stimula majorarea plafonului de garanții cu minim 1 mld. lei, care va fi asimilat de către instituțiile financiar-bancare într-o perioadă de maxim 2 ani.    Astfel, creditele solicitate de ÎMM-uri de la băncile comerciale vor conține garanția inclusă în produsul de credit,  scutind antreprenorii de la depunerea cererilor de garantare și de la plata comisioanelor.

Întreprinderea X este înregistrată pe parcursul anului 2020 și a ales regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF (la cota de 4%). Entitatea nu este plătitoare de TVA. Ținând cont de faptul că la sfârșitul anului 2020 întreprinderea obtine venit, dar nu este plătitor de TVA, are dreptul aceasta sa aplice în continuare regimul fiscal al agentilor economici subiecti ai sectorului ÎMM (cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venitul agentilor economici subiecti ai sectorului intreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20) sau poate să aplice regimul general de impozitare (cota de 12%, cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pentru agentii economici (forma VEN12)?

Comisia pentru Situații Excepționale s-a întrunit astăzi într-o ședință, aprobând, potrivit prim-ministrului interimar, Aureliu Ciocoi,  o listă de decizii de ordin social care vizează cetățenii, dar și de mediul de afaceri.   Printre acestea se regăsesc deciziile ce vizează activitatea mediului de business, ce țin de extinderea perioadei de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor și a Programului de rambursare a TVA până la 31 mai 2021 inclusiv.   Până la 31 mai curent, va fi permisă deducerea în scopuri fiscale și scutirea de impozitul pe venit, precum și de contribuții și prime obligatorii,  pentru plățile efectuate de angajatori la procurarea vaccinelor contra COVID-19. Aureliu Ciocoi a menționat aprobarea altor măsuri de simplificare a administrării fiscale, care vor fi prezentate ulterior ( cu detalii suplimentare vom reveni).

Creativitatea a fost mereu în centrul afacerii, dar nu o prioritate pe agenda de lucru a managementului. Acum putem spune că la locul de muncă creativitatea a devenit un „must have”. Astăzi companiile operează într-un mediu global extrem de competitiv, făcând creativitatea crucială.

Astăzi, 3 iunie 2021, pe platforma Camerei de Comerț și Industrie www.virtual-fiars.md a fost lansată cea de-a doua expoziție virtuală dedicată întreprinderilor mici și mijlocii – SMExpo 2021, care se va desfășura până la 18 iunie.   SMExpo 2021 este evenimentul care își propune expunerea întreprinderilor mici și mijlocii din toate sectoarele economiei RM către o audiență fără hotare, ceea ce ar duce la facilitarea activității de business global, creșterea numărului de contacte și noi contracte, precum și găsirea noilor clienți sau furnizori.

Camera de Comerț și Industrie a RM, în calitate de membru al Consorțiului Agricultură Organică și Vitivinicol, invită Asociațiile de Business din Republica Moldova să aplice la concursurile de granturi lansate de către proiectul EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC). Sesiunea de informare cu privire la acest proiect va fi desfășurată online la 7 aprilie 2021, orele 10.00. Pentru participare la eveniment reprezentații Asociațiilor de Business din sectorul agriculturii organice se pot înregistra la următorul link:  https://zoom.us/meeting/register/tJ0kdOioqD0qEtDCQ3n7VxELZ-zoJeSVnqQI.   De asemenea, în cadrul evenimentului oamenii de afaceri vor putea stabili relații de colaborare cu partenerii din UE și să prezinte inițiativele sale.

Dezvoltarea instituțională; consolidarea procesului de deservire și evidență a contribuabililor, a managementului conformării voluntare și forțate; modernizarea tehnologiilor informaționale sunt obiectivele prevăzute în proiectul Programului de dezvoltare strategică al Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2021–2023, propus pentru consultări publice de autoritatea fiscală.   Aceste direcții prioritare, conform proiectului, sunt abordate prin prisma problemelor cu care se confruntă SFS ca instituție, dar și societatea la general, inclusiv cele provocate de pandemia COVID-19. SFS tinde ca măsurile propuse să aibă nu doar impact fiscal, dar și administrativ, economic, de mediu, social.

Noua pagină-web oficială a Serviciului Fiscal de Stat lansată astăzi, 1 aprilie 2021, va permite reducerea timpului necesar procesului de regăsire, vizualizare și extragere a documentelor relevante aferente activității SFS. Acest obiectiv va fi realizat prin automatizarea proceselor de colectare, publicare și diseminare a informației de conținut, inclusiv prin integrarea serviciilor oferite de alte subsisteme informatice ale SFS.   Autoritatea fiscală, în dialog cu societatea civilă, tinde să respecte principiile ce stau la baza unei interacțiuni eficiente: accesibilitatea, continuitatea, veridicitatea și transparența, care au fost luate în calcul la elaborarea noii pagini. Noile funcționalități au fost discutate și consultate cu contribuabilii, mediul de afaceri și partenerii de dezvoltare, a menționat Corina Pavlișciuc, șef adjunct a Direcției generale metodologia impozitelor și taxelor, SFS.